Psihologia pierderii locului de muncă în timpul coronavirusului
Milioane de oameni din întreaga lume au de suferit pe fondul actualei crize Covid-19 şi în privinţa locului de muncă. Unii şi-au pierdut locul de muncă din cauza blocării activităţii firmei la care lucrau, alţii au intrat în aşa-numitul ”şomaj tehnic” – un fel de şomaj temporar cu posibilitatea revenirii la locul de muncă în momentul în care activitatea se reia.
În întreaga lume, economiile se confruntă cu blocaje majore, iar milioane de oameni sunt concediaţi din cauza Covid-19. În România, la data de 1 aprilie 2020, conform datelor prezentate de Ministerul Muncii, aproximativ 800.000 de oameni au intrat în şomaj tehnic, iar alţi 155.000 au fost concediaţi.
„Aceasta va fi o pandemie globală a şomajului”, spune David Blustein, profesor de psihologie la Boston College, citat de BBC. Viteza cu care mulţi s-au trezit brusc fără muncă – fie concediaţi, cu o formă de încetare, solicitaţi să îşi ia concediu fără plată pe o perioadă nedeterminată, etc. – reprezintă atât o provocare financiară cît şi o provocare psihologică.
Pierderea oricărui loc de muncă te poate afecta emoţional, dar în situaţia actuală, acestui şoc se poate adauga un stres suplimentar din cauza incertitudinilor legate de gravitatea situaţiei, de frica de imbolnăvire, de teama de a nu rămâne fără bani şi, implicit, fără mâncare, etc.
Psihologii notează că pierderea unui loc de muncă echivalează adesea cu durerea de a pierde o persoană iubită; traiectoria emoţională poate include oricare dintre etapele durerii, care trec de la şoc şi negare, până la furie şi negocieri şi, în cele din urmă, până la acceptare şi speranţă. De asemenea, este important să ştim că emoţiile legate de pierderea unui loc de muncă pot necesita un timp pentru procesare. „La început, oamenii sunt într-adevăr supăraţi”, spune Sarah Damaske, profesor asociat de sociologie, muncă şi relaţii de muncă la Universitatea de Stat din Pennsylvania. Aceasta a realizat un studiu şi a analizat persoanele care şi-au pierdut locurile de muncă într-o perioadă de abundenţă, înainte de această criză.
Studiile din perioada Crizei financiare din 2008-2010, arată că persoanele care au suferit greutăţi financiare, de locuit sau legate de locul de muncă au fost mai vulnerabile la problemele de sănătate mintală. Deci, cum pot oamenii care suferă, în această perioada de pandemie, să îşi menţină un echilibru psihologic? Adam Benson, psiholog cu sediul în New York în practica privată de 20 de ani, sugerează că, în general, după orice pierdere, oamenii ar trebui să recunoască elementele situaţiei lor pe care le pot şi cele pe care nu le pot controla – şi să se concentreze pe prima categorie. Identificarea problemelor imediate (cum ar fi nevoia de a reduce cheltuielile gospodăriei pentru o perioadă) şi corectarea anumitor lucruri, împreună cu recunoaşterea că – pe termen scurt – lucrurile vor fi dure şi vor fi necesare schimbări până când situaţia se va remedia.
Totuşi, în actala criză a pandemiei de coronavirus, ceea ce diferă de situaţiile normale, este credinţa tuturor că situaţia este temporară şi că, odată ce lucrurile vor fi sub control, din punct de vedere medical/sanitar, oamenii vor reveni la muncă. În plus, natura colectivă a acestei experienţe creează un sentiment că suntem toţi împreună în asta.
Sursa foto: Pixabay