Protestele avocaților genereaza tensiuni în instanțe

Protestele avocaților bucureșteni au generat, miercuri, în a treia zi de suspendare a activitaților de asistența juridica, tensiuni și situații inedite, cum ar fi eliberarea unor persoane arestate, atât la Tribunalul București, cât și la Curtea de Apel.

Astfel, un judecator al Secției a II-a penala de la Curtea de Apel București a sesizat Parchetul pentru infracțiunea de favorizare a infractorului, în privința avocatului Daniel Vutcanu și a conducerii Baroului București. Avocatul refuzase sa pledeze în cauza unui inculpat pentru care s-a cerut extradarea în Israel și caruia îi expira, vineri, mandatul de arestare preventiva.

Alta situație neclara este cea a omului de afaceri constanțean George Bosânceanu, arestat preventiv sub acuzația de favorizare a infractorului. Acesta a susținut, în sala de ședința a Curții de Apel București, ca îi expira mandatul de arestare miercuri seara, la ora 18:00 și, totuși, termenul de recurs la prelungirea mandatului i-a fost dat joi.

Bosânceanu este acuzat ca l-ar fi ascuns în hotelul sau din Mamaia pe Dorel Marin, presupusul autor al unui atac armat din cartierul bucureștean Ferentari.

Tot ca urmare a protestului avocaților, la miezul nopții de miercuri spre joi vor parasi arestul ultimii trei vameși ploieșteni acuzați de corupție care mai sunt arestați. Punerea în libertate, o data cu expirarea mandatelor de arestare, a fot determinata de faptul ca, miercuri, recursul Parchetului nu a putut fi judecat de Curtea de Apel București, din cauza supsendarii activitaților de asistența juridica din partea avocaților.

Nemulțumit, procurorul de ședința a cerut ca avocații sa fie amendați, însa instanța a respins solicitarea și a amânat judecarea recursului pentru 17 octombrie.

La Secția a II-a penala a Tribunalului București, judecatorul nu a vrut sa mai dea termene în dosare, din cauza protestului avocaților. Aceasta decizie a fost contestata vehement de avocați, în cele din urma magistratul acceptând sa amâne dosarele programate pentru miercuri.

Referindu-se la astfel de situații în care magistrații au cerut sancționarea sau cercetarea unor avocați, Cristian Iordanescu, decanul Baroului București, a declarat ca este dreptul judecatorilor de a lua anumite masuri, dar acestea sunt total ineficiente.

Decanul considera ca aceasta atitudine ar putea fi generata de faptul ca unii magistrați sunt șantajabili, iar modul lor de manifestare îi întarește suspiciunea ca au legaturi cu Pompiliu Bota, șeful barourilor constituționale.

Începând de luni, avocații bucureșteni și alte mii de colegi ai acestora au recurs la o acțiune de protest fața de funcționarea barourilor constituționale, pe care o considera nelegala, ei reproșând Ministerului Justiției și a procurorului general pasivitatea de care dau dovada în rezolvarea acestei probleme.

Scandalul între „barourile clasice” organizate în Uniunea Naționala a Barourilor din România (UNBR) și „barourile lui Popiliu Bota”, cunoscute și ca „barouri constituționale”, a început în anul 2002, când Judecatoria Deva a recunoscut personalitate juridica Asociației de Binefacere „Bonis Potra” care avea trecut în statutul sau, printre alte obiecte de activitate, „și înființarea de barouri cu respectarea prevederilor Constituției României, a prevederilor pactelor și convențiilor internaționale privitoare la drepturilor omului”.

Dupa ramânerea definitiva a hotarârilor judecatorești a fost constituit „consiliul director” al Baroului Constituțional Român, iar Bota Pompiliu s-a intitulat „decan”, pentru ca, la 17 ianuarie 2003, sa întocmeasca „Tabloul anual al avocaților Baroului Constituțional”, în care erau înscrise 35 de persoane, 20 dintre acestea având conferit dreptul de a pune concluzii la tribunale și curți de apel, sediile profesionale fiind situate în Oraștie, Alba Iulia, Baia Mare, Timișoara, Timișoara, Reșița, Piatra Neamț, Satu Mare, Negrești Oaș, Turnu Severin, Petroșani și București.

Rând pe rând sentințele prin care au fost constituite barorurile constituționale au fost anulate, singura ramasa în vigoare fiind cea data de Judecatoria Carbunești.

Prodecanul Baroului București, Mircea Stanculescu, a declarat, pentru MEDIAFAX, ca sentința de la Carbunești a fost contestata, numai ca în urma ridicarii unei excepții de neconstituționalitate, procesul s-a suspendat. Curtea Constituționala urmeaza sa dezbata excepția și sa se pronunțe.

Președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România, Calin Zamfirescu, a declarat, la rândul sau, ca avocații își vor continua protestul pâna la rezolvarea problemei generate de activitatea clandestina a unor avocați, constituiți în baroruri constituționale.

Mediafax