Productia de aur merge pe stoc

Decizia Bancii Nationale a României de a limita achizitiile de aur a adus Sucursala Miniera Brad în postura de a nu mai avea cui sa vânda lingourile de aur pe care le produce.

La Brad se produc anual 10 – 12 lingouri de aur. „Un lingou de aur cântareste aproape 12 kilograme. Suma pe care o primim noi pentru un lingou este de peste trei miliarde de lei, bani cu care putem acoperi parte a cheltuielilor lunare de productie ale sucursalei miniere”, spune Florin Cazacu, liderul de sindicat de la exploatarea miniera.

„Contractul cu societatea din Baia Mare nu e avantajos: primim bani doar pentru 60% din valoarea lingoului de aur, de restul ne dau cupru, iar firma ne achita TVA doar în termen de 30 de zile de la livrare”, precizeaza liderul de la Sucursala Miniera Brad.

Gheorghe Crisan, director tehnic al Companiei Minvest Deva, spune ca pâna anul trecut Banca Nationala a României era cel mai mare client care cumpara lingouri de aur de la Brad. „În ultima vreme am mai livrat aurul catre societatea Phoenix Baia Mare si Monetaria Statului.

Cu firma din Baia Mare suntem în litigiu pentru recuperarea TVA, o suma importanta, având în vedere ca reprezinta 21% din valoarea lingoului”, spune directorul Gheorghe Crisan. Fara comenzile BNR, Sucursala Miniera Brad are toate sansele sa-si pastreze mare parte din aur în seifuri, fara sa aiba cui sa-l vânda.

Liderul de sindicat al minei Brad a cerut, la o întâlnire cu parlamentarii hunedoreni, sprijin pentru rezolvarea problemei vânzarii lingourilor de aur pe care le produce aceasta exploatare. În plus, el a acuzat Banca Nationala ca practica o politica nesanatoasa, luând decizia de a opri achizitionarea aurului.

Mugur {tet, purtatorul de cuvânt al Bancii Nationale a României, a declarat ca rezerva de aur a bancii a ajuns la o valoare optima, astfel ca nu se mai achizitioneaza aur.

La sfârsitul anului trecut, rezerva de aur a Bancii Nationale se situa la 105,2 tone având o valoare de 938,7 milioane de dolari. Un pret de productie de trei miliarde pentru un lingou de 12 kilograme înseamna 250 de mii de lei gramul.

Cum pe piata aurul prelucrat nu e mai scump de 360 de mii de lei, bijutierii care vor sa foloseasca aur de Brad ar trebui sa se multumeasca cu un ecart de pret cu putin mai mare de 100 de mii de lei/gram. Ieri, un gram de aur (în lingou) valora între 10 si 11 dolari pe piata internationala. Pe piata caselor de amanet însa, pretul se situeaza în jurul valorii de 150.000 lei pentru aur de 14 karate si 160.000 pentru aur de 18 karate.

Pe de alta parte, de aproape un deceniu, aurul nu mai este folosit ca o „valuta” de catre bancile centrale. De altfel, multe banci nationale din Europa si-au vândut în ultimii ani din rezervele de aur preferând sa-si investeasca banii obtiniti în titluri, care aduc venituri mai mari.

Din cauza ofertei mari de aur de pe piata si a cererii scazute, pretul acestui metal pretios a scazut mult.

Cei care au investit în aur au pierdut. Dupa atacurile teroriste din septembrie de la New York, pretul aurului a început sa urce usor, investitorii aducându-si aminte ca, în vremuri grele, aurul reprezinta un bun plasament. Evident, daca îl gasesti la un pret bun.

Firmele românesti produc 300-400 de kilograme de bijuterii lunar Înca din cele mai vechi timpuri omul a fost atras de mirajul metalelor pretioase, cu a caror stralucire, nu de putine ori, s-a acoperit. Cum aceste metale au pe lânga valoarea estetica si una intrinseca, omul le-a folosit vreme îndelungata si ca moneda de schimb.

Piata româneasca aurului poate fi descrisa astfel: penurie pe vremea comunistilor, explozie dupa Revolutie. Din 1989, importul masiv de aur din Turcia a dus la un grad de saturatie al pietei.

Calitatea bijuteriilor nu „stralucea” pentru ca cei care aduceau aurul de afara urmareau realizarea unui profit imediat. În ultimii ani însa, pe piata lucrurile s-au mai schimbat, iar producatorilor autohtoni de bijuterii au început sa aiba si ei un cuvânt important de spus pe piata.

„La aceasta ora, în toata tara, exista peste 100 de firme care produc bijuterii si care dispun de mijloace de productie contemporane”, spune Heinz Karl, presedintele Patronatului Bijutierilor din România.

Din acestea, multe au ajuns chiar sa exporte o parte din produsele sale. „La Arad functioneaza mai multe firme livreaza grosul productiei în strainatate, cu precadere în tarile memebre ale Uniunii Europene precum si în Statele Unite”, adauga Karl.

Potrivit informatiilor Patronatului, firmele românesti produc între 300 si 400 de kilograme de bijuterii lunar. Din aceastea jumatate sunt realizate din aur, iar cealalta jumatate, din argint.

Materia prima
Principala activitate furnizoare de materie prima nu este mineritul asa cum ne asteptam, ci amanetul si importul de aur. „Pâna în 2000, aproape toata materia prima provenea din activitatea de amanet. Aceasta situatie era determinata de faptul ca pretul la care casele de amanet vindeau aurul catre bijutieri era sub pretul Bursei de la Londra (London Metal Exchange).

Datorita supraofertei, acestea erau chiar nevoite sa exporte din aceasta materie prima. Din 2000, pretul a început sa se apropie de pretul real al aurului dat de cotatia bursiera”, spune presedintele Patronatului Bijutierilor.

Cât costa afacerea
Pentru începerea unei afaceri în domeniul crearii de bijuterii este nevoie de o suma cuprinsa între 10.000 si 20.000 de euro. „Sigur ca nu trebuie sa va închipuiti ca daca aveti bani, puteti începe o astfel de afacere care va va îmbogati peste noapte.

Este nevoie de bani, dar cel mai important factor în succesul unei astfel de afaceri este experienta. Este foarte greu sa-ti cladesti o afacere fara sa fii meserias, fara sa ai un canal de desfacere si, în general, fara sa ai experienta pe piata. Cu toate acestea, daca lucrurile sunt bine facute, o afacere cu bijuterii poate aduce profit imediat”, sustine Karl.

Nemultumirile bijutierilor
Activitatea bijutierilor în România este si acum reglementata de Decretul 244/1978 care stipuleaza monopolul statului asupra metalelor pretioase si obligatia ca toate bijuteriile sa fie marcate de Banca Nationala.

„Acest decret este înca în vigoare desi se refera la unitati socialiste si comuniste si nicidecum la producatori privati. Faptul ca nu exista o lege actualizata care sa reglementeze activitatea bijutierilor da uneori nastere la abuzui din partea organelor de control”, spune presedintele Patronatului Bijutierilor.

El a adaugat ca s-au facut numeraose demersuri pentru ca bijutierii români „sa intre în rândul lumii” si ca exista o propunere legislativa în acest sens care se afla la Camera Deputatilor si care asteapta sa intre în dezbatere.

Investim în aur?
„Eu recomand investitile în aur pentru ca acest metal pretios si-a pastrat în toate formele sociale valabilitatea. Banii investiti în metale pretioase nu se pierd niciodata. Sigur ca un câstig sau o pierdere nu poate fi prevazuta niciodata. Cu toate acestea, s-a dovedit ca, în timp, investitia investitia se recupereaza”, sustine Karl.

De ce are aurul mai multe culori?
Aurul pur are culoarea galbena. Fiind un metal foarte moale, acesta nu poate fi folosit independent, ci în amestec cu alte metale, care dau si culoarea finala. Astfel, din combinatia aurului cu cuprul rezulta un produs final de culoare roz-rosiatica.

Dar, de cele mai multe ori se foloseste aliajul aur-cupru-argint din care rezulta aurul de culoare galben-verzuie. Acesta este mult mai apreciat decât cel rosu rusesc sau turcesc. Combinarea aurului cu aluminiu si alte aliaje a dat „aurul albastru”.

Acesta a devenit celebru dupa ce un producator elvetian de ceasuri a creat un cadran din acest aliaj. Un ceas cu aur albastru costa 5-6.000 de euro. Exista chiar si aur mov, mai rar folosit. În ultima perioada a început sa fie la moda aurul alb.

Acesta este rezultatul combinarii aurului cu nichel. Semnalele de pe piata indica faptul ca este posibil ca anul acesta sa fie anul platinei. „Sunt semnale timide, dar oamenii încep sa caute acest metal pretios. Mai avem de luptat cu mentalitatea deoarece multa lume confunda platina cu argintul sau fierul”, spune presedintele Patronatului Bijutierilor.

Sorina Popa, Deva / Miruna Lebedencu Ziarul Financiar