Procesul lui Slobodan Miloșevici a început la Haga
Slobodan Miloșevici compare în fața Tribunalului Penal Internațional (TPI) de la Haga, unde procesul sau a început, marți, la ora 08.30 GMT, transmite AFP.
Trei acte de acuzare au fost formulate împotriva sa pentru trei conflicte majore care au dus la dezmembrarea fostei Iugoslavii: Croația (1991-1995), Bosnia (1992-1995) și Kosovo (1998-1999). Primul șef de stat care va comparea în fața justiției internaționale urmeaza sa raspunda pentru crime de razboi și crime împotriva umanitații, dar și pentru o inculpare de genocid în cazul Bosniei. Slobodan Miloșevici risca sa fie condamnat la închisoare pe viața.
Prima zi a procesului urmeaza, în principiu, sa fie rezervata declarațiilor acuzarii și mai ales celor ale procurorului Carla del Ponte.
Miloșevici urmeaza sa fie audiat miercuri. Intenția sa este nu doar de a se apara pe el însuși, au explicat avocații, ci și de a apara imaginea Serbiei și a politicii urmate timp de zece ani.
„El este în forma”, pentru proces, atît fizic, cît și psihic, a asigurat unul dintre avocații sai, Dragoslav Ognjanovic. „El este optimist și spera ca adevarul va ieși la iveala”, a adaugat avocatul.
Nimeni nu știe cît va dura acest proces-fluviu. Procurorul Tribunalului Penal Internațional (TPI), Carla Del Ponte, l-a acuzat, marți, pe Slobodan Miloșevici, ca a provocat „suferințe inexprimabile” numeroaselor victime pentru a-și potoli setea de putere.
„Excelent tactician, strateg meschin, Miloșevici nu a facut altceva decît sa își urmeze ambiția cu prețul unor suferințe inexprimabile” ale tuturor celor care i s-au opus, a declarat Del Ponte în prima zi a procesului fostului președinte iugoslav în fața TPI de la Haga.
Procurorul a prezentat portretul unui om motivat de setea sa de putere: „El nu a fost animat de convingeri personale, patriotism, rasism sau xenofobie, ci de dorința de putere și mai ales de puterea personala”.
„Pe lînga pretextul naționalismului și oroarea purificarii etnice (…) Slobodan Miloșevici a fost motivat de putere”, a spus procurorul. „Totul a fost un instrument pentru dorința sa de putere”, a insistat del Ponte.
Procurorul, care s-a exprimat inițial în engleza și apoi în franceza, a pus accentul pe suferințele victimelor din Croația, Bosnia și Kosovo: „doar citirea suferințelor îndurate de numeroasele victime este de nesuportat”, a declarat ea.
Del Ponte a mai menționat și victimele sîrbe, toți cei care au fost „abuzați de Miloșevici” și mai ales refugiații sîrbi care au fost nevoiți sa fuga din Croația, Bosnia și Kosovo, dupa ce forțele Belgradului au pierdut cele trei razboaie.
Așezat în baca acuzaților, îmbracat cu un costum negru și o camașa albastra, Miloșevici a ramas impasibil în timpul declarației procurorului.
Procurorul Geoffrey Nice a luat apoi cuvîntul pentru a delimita elementele comune ale celor trei acte de acuzare împotriva lui Miloșevici (Croația, Bosnia, Kosovo).
Slobodan Miloșevici, care a ramas impasibil în timpul declarațiilor acuzarii, s-a însuflețit dupa ce procurorul a proiectat, pe ecranul Tribunalului Penal Internațional (TPI), faimosul episod al vizitei sale la Kosovo Polje, o localitate de lînga Priștina, în aprilie 1987.
În timpul acestei vizite, Miloșevici, președinte al Ligii comuniștilor din Serbia, a spus mulțimii de naționaliști sîrbi care se plîngeau de agresiunile kosovarilor albanezi urmatoarele cuvinte, care au ramas celebre: „Nimeni nu are dreptul sa va atace. Nimeni nu va mai face acest lucru vreodata”.
„Aceste cuvinte i-au dat un prim gust pentru putere. A fost primul pas pentru realizarea unui vis”, a spus procurorul Geoffrey Nice.
Istoricii considera ca aceste afirmații, care marcheaza în mod simbolic legatura dintre Miloșevici și naționalismul sîrb, au reprezentat începerea carierei sale și indirect a dezmembrarii viitoare a Iugoslaviei.
În cursul proiecției, în sala tribunalului, Miloșevici a ridicat sprîncenele, a zîmbit și a început sa manifeste un interes vizibil pentru imagini, interes care i-a lipsit cu desavîrșire în timpul declarației procurorului Carla Del Ponte.