Prea multe similitudini intre România si Ucraina

25 11. 2004, 17:43
Un coleg mi-a spus ca e convins ca la noi dupa alegeri se va întâmpla la fel ca în Ucraina. Fara sa ma gândesc prea mult, i-am spus ca nu cred, la noi situația e alta și românii au trait deja ceva asemanator în anii Â’90, acum faza este depașita. Apoi, cu ghimpele

Un coleg mi-a spus ca e convins ca la noi dupa alegeri se va întâmpla la fel ca în Ucraina. Fara sa ma gândesc prea mult, i-am spus ca nu cred, la noi situația e alta și românii au trait deja ceva asemanator în anii Â’90, acum faza este depașita.

Apoi, cu ghimpele intrat deja in creier, am început sa ma gândesc mai bine, sa fac comparațiiÂ… și m-am ingrozit: am gasit cel puțin 10 (zece) aspecte similare in campaniile electorale din România si Ucraina, deci putem spune ca pornim cam de la aceleasi premizeÂ…Sper insa, ca evoluțiile sa fie diferite.

1. Implicarea președinților în funcție în campania electorala

Iliescu și Kucima au uitat de Constituție și au facut propaganda pe fața pentru oamenii propuși de ei sa le succeada în funcție. Culmea, ambii candidați sunt premieri (daca vreți, asta o puteți trece ca fiind similitudinea nr.11Â…) .

2. Campania murdara

Atât in România, cat și in Ucraina, opoziția și candidații sai au fost împroșcați cu noroi și li s-au pus bețe in roate atunci când voiau sa organizeze mitinguri în teritoriu. Fluturașii otraviți au fost folosiți masiv, dar nimeni nu a fost tras la raspundere pentru caÂ….

3. Autoritațile electorale centrale sunt subordonate Puterii

Președintele Biroului Electoral Central, judecatorul Emil Gherguț, este un apropiat al lui Ion Iliescu și un om șantajabil datorita trecutului sau. Autor al mai multor erori judiciare de rasunet (cazul Țundrea fiind cel mai cunoscut), el a fost implicat în celebrul scandal „Mita pentru magistrați”, conform dezvaluirilor din cotidianul Ziua.

În ceea ce privește Comisia Electorala Centrala ucraineana, aceasta a executat ordinele lui Kucima și l-a declarat învingator la foc automat pe Victor Ianukovici..

4. Libertatea presei

Daca despre presa de la Kiev se știe ca este aservita cvasitotal Puterii, ea bucurându-se într-un glas de victoria lui Ianukovici (deși aceasta înca nu era sigura), presa noastra scrisa mai are scapari.

Exista ziare care au facut ample anchete privind cazurile de corupție în care au fost angrenați potentații zilei, dar, fapt foarte ciudat, in redacțiile a doua dintre ele au izbucnit scandaluri legate de orientarea editoriala exact în campania electorala sau cu puțin înainte de declanșarea acesteia. Și ca ciudațeniile sa mearga pâna la capat, miercuri, 24 noiembrie, tirajele a trei ziare au fost cumparate masiv de pe tarabe de oameni ai Puterii, pentru a fi arse sau pur și simplu ascunse de cititori. În unele localitați din țara, respectivele publicații nici nu au mai ajuns.

5. Corupția

Electoratul reproșeaza guvernanților din ambele țari ca i-au protejat pe corupți și ca nu au facut mare lucru pentru combaterea flagelului. Acesta pare a fi și principalul motiv de reorientare a voturilor catre opoziție.

6. Sprijinul extern

Aici problema este puțin mai nuanțata, pentru ca unul dintre candidați s-a indreptat spre est, altul, spre vest.

Leonid Kucima l-a adus în vizita pe președintele rus, Vladimir Putin, care nu s-a sfiit sa-i sfatuiasca pe ucraineni sa voteze cu Victor Ianukovici. De altfel, în timp ce comunitatea internaționala urla ca alegerile din Ucraina au fost trucate, Putin l-a felicitat pe Ianukovici și și-a aratat nervozitatea fața de cei care contesta victoria Puterii, filorusa.

La noi, Adrian Nastase a apelat la sprijinul occidental, pentru ca Romania s-a distanțat de Rusia dupa Â’89. Contracte atribuite fara licitație pentru a primi susținerea dorita, vizite la Washington și fotografii cu Bush urmate de urari gen „sunt convins ca ambii vom câștiga” (unul și-a îndeplinit obiectivul), promisiuni de la Guenter Verheugen ca pâna pe 24 noiembrie treaba cu aderarea va fi rezolvata, nimic nu a fost uitat, pentru ca, nu-i așa, tot românul vrea relații excelente cu vestul.

24 noiembrie a trecut, Verheugen a fost schimbat din funcție și tras de urechi de colegi pentru declarațiile sale pripite, aderarea nu e așa de simpla cum vrem sa credemÂ… dar ce mai conteaza asta?! Alegatorul a aflat ca posibilul viitor președinte se trage de șireturi cu puternicii lumii, ca-i are alaturi de el – punct ochit, punct lovit!

7. Îmbolnavirea subita a candidaților și agitarea teoriei conspirației

În Ucraina, Victor Iușcenko s-a îmbolnavit în campania electorala și a susținut ca a fost victima unei conspirații puse la cale de Putere, care a vrut sa-l otraveasca.

În România, Teodor Stolojan s-a retras din cursa prezidențiala din motive de sanatate, dar succesorul lui, Traian Basescu, a susținut ca de fapt Stolo a fost șantajat și supus presiunilor din partea Puterii, deci la mijloc a fost tot o conspirație.

8. Structura electoratului care voteaza Puterea

În ambele cazuri este vorba de persoane care traiesc in zone sarace sau la țara, batrâni, nostalgici ai regimului comunist, inadaptați la actuala perioada de capitalism salbatic, oameni care cred în continuare ca statul trebuie sa le rezolve toate problemele și care traiesc, în majoritate, în estul mai puțin industrializat; asta ca sa vedeți pâna unde merg asemanarile.

Deosebirile apar cand e vorba de mineri.

În Ucraina, minerii din Donbas reprezinta in continuare „vârful de lance” al muncitorilor și au amenințat ca vor veni la Kiev daca opoziția nu-și baga mințile-n cap și continua cu protestele privind rezultatul alegerilor.

În România, vârful de lance s-a cam tocit din cauza disponibilizarilor, dar vizitele facute de mineri prin capitala în anii Â’90 ne sunt înca proaspete în minte. Nu cred însa ca ar mai avea cineva tupeul sa-i cheme in ajutor, într-o țara care se pregatește sa adere la Uniunea Europeana.

9. Mentalitatea foștilor și viitorilor președinți

Actualii președinți sunt comuniști cu state vechi și se comporta ca atare. Leonid Kucima cere comunitații internaționale sa nu se implice în problemele Ucrainei (deja celebrul „neamestec in treburile interne”), Iliescu striga catre presa ” nu sunt Elveția” și susține ca fiind șef de stat, are datoria sa spuna poporului ce sa faca – adica joaca același rol de tatuc pe care îl joaca de 14 ani încoace.

În ceea ce-i privește pe candidații propuși de cei doi, ei sunt de tipul „ciocoilor noi”, cum ar zice Nicolae Filimon. Au ridicat osanale comuniștilor când aceștia erau la putere, s-au distanțat de ei între timp, dar nu au uitat de celebra zicala a lui Stalin: „cine nu e cu noi, e împotriva noastra”, pe care o aplica sârguincios.

10. Președinții actuali pleaca, dar își pastreza puterea

Comentatorii politici din ambele țari au decretat: Iliescu și Kucima vor ramâne oamenii din umbra, adevarați papușari care vor manipula marionetele scoase în fața.

Kucima a oscilat o vreme între ideea de a face o mutare gen Belarus, astfel încât sa mai poata candida înca o data sau sa gaseasca un om potrivit care sa preia funcția și care sa fie suficient de obedient fața de el. A optat pentru a doua varianta.

În ceea ce-l privește pe Iliescu, se pare ca el a gasit o alta modalitate de a ramîne omul forte al țarii. Presa a vehiculat din ce in ce mai des ipoteza ca daca Nastase va fi președinte, Geoana nu va fi premier decît puțin timp, el urmând sa fie înlocuit de Â… Ion Iliescu. Altfel spus, draga Putere, îți zic adio dar ramân cu tineÂ…

Iar eu ma opresc aici. Daca voi vreți sa mergeți cu analiza mai departe, va privește. Eu nu-mi doresc decât ca, indiferent de ceea ce se va întâmpla la vot, românii sa nu se mai învrajbeasca. Iar textul de mai sus sa ramâna un simplu exemplu ca pornind de la ipoteze reale poți ajunge la concluzii false, cum a fost cea a colegului meu.

Iulia Neacșu