Povestea numelor date statiilor de metrou din Bucuresti

Pentru a afla mai multe detalii, Apropo.ro a cerut si a obtinut,
in exclusivitate, informatii interesante chiar de la directorul
Companiei Metrorex, Gheorghe Udriste.

In prezent, circulatia cu metroul se desfasoara pe o retea de
patru linii magistrale (M1, M2, M3 si M4), insumand aproape 70 km
(69,25) de cale dubla si 51 de statii.

Gheorghe Udriste, directorul Companiei
Metrorex

Totul a inceput la data de 19 noiembrie 1979, cand primul
tronson al Magistralei I (M1), in lungime de 8,1 km, cu sase
statii, pe distanta Semanatoarea – Timpuri Noi, era dat in
exploatare. A fost o munca titanica si totul era o premiera pentru
Romania.

Primele sase
statii, pe M1:

– Semanatoarea

– Grozavesti

– Eroilor

– Izvor

– Piata Unirii

– Timpuri Noi

Denumirile acestor statii au fost date fie dupa fabricile din
zona pe care le deserveau in Epoca de Aur (Semanatoarea sau Timpuri
Noi), fie dupa numele pietelor sau cartierelor din zona
(Grozavesti, Eroilor, Izvor si Piata Unirii).

Numele au ramas si pana in ziua de astazi, cu exceptia statiei
Semanatoarea, care a suferit o schimbare, in urma cu doi ani, dupa
o campanie care a avut scopul de adaptare a unor statii cu
realitatile actuale ale Municipiului Bucuresti, in contextul
„Anului European al Creativitatii si Inovarii” (2009).

Statia Titan, cu un design inedit, fara
stalpi de sustinere (M1)

Astfel, in data de 4 iulie 2009, statia Semanatoarea a devenit
Petrache Poenaru, Armata Poporului se numeste Lujerului,
Industriilor a primit numele Preciziei, statia Depoul I.M.G.B. a
devenit Berceni, I.M.G.B. – Dimitrie Leonida, Laromet se va numi
Laminorului (care abia se pregateste de constructie), Policolor –
Nicolae Teclu, iar statia Linia de Centura a devenit Anghel
Saligny.

Cum spuneam, directorul Companiei Metrorex, Gheorghe Udriste, a
povestit, in exclusivitate pentru Apropo.ro, care
a fost logica celor mai noi redenumiri de statii de pe magistralele
bucurestene:

– Statia Semanatoarea a devenit statia Petrache Poenaru
(M1). Dat fiind faptul ca in zona functioneaza cel mai
important campus universitar din Romania, respectiv Universitatea
Politehnica si Complexul Regie pentru cazarea studentiilor s-a
apreciat ca cel mai potrivit nume pentru aceasta statie este cel al
organizatorului invatamantului romanesc, inginer, matematician,
fondator al Colegiilor Nationale din Bucuresti si Craiova,
inventatorul tocului rezervor (stiloul de mai tarziu) si creator al
steagului Romaniei moderne – Petrache Poenaru.

– Statia Armata Poporului a devenit statia Lujerului
(M3). Lujerului este o denumire bine cunoscuta in zona
statiei de metrou; statia se situeaza in apropierea Strazii
Lujerului si a Pasajului cu acelasi nume, plasate perpendicular pe
axa liniei 1 de metrou. Statia Armata Poporului a primit numele
bulevardului din zona, din perioada comunista, bulevard care acum
se numeste Iuliu Maniu (sectorul 6).

Statia Piata VictoRiei 1 (M2)

– Statia Industriilor a devenit statia Preciziei
(M3). Aceasta statie se situeaza pe Bd-ul Preciziei, la
capatul dinspre vest al acestuia. Este un bulevard cu traditie, de
numele caruia se leaga existenta unora dintre cele mai importante
Institutii de Cercetare si Proiectare a materialelor de constructii
si s-a apreciat ca cel mai potrivit nume pentru aceasta statie,
datorat si notorietatii sale este acela de Preciziei. Vechea
denumire, Industriilor, s-a datorat zonei industriale in care se
afla.

– Statia I.M.G.B. (Intreprinderea de Masini Grele
Bucuresti) a devenit statia Dimitrie Leonida (M2). Ideea
metroului din Bucuresti a fost lansata la inceputul anilor 1900 si
apartine unui renumit inginer roman, Dimitrie Leonida, specialist
in energetica, profesor universitar la Timisoara si Bucuresti. De
numele sau se leaga introducerea iluminatului public in Bucuresti,
infiintarea primului Muzeu Tehnic din Romania si a primei scoli de
electricieni si mecanici din Romania. Uzina din vecinatate (fosta
I.M.G.B.) a produs si produce echipamente energetice. S-a apreciat
ca cel mai potrivit nume pentru aceasta statie este numele omului
de stiinta Dimitrie Leonida.

Metrorex are in exploatare si garnituri
noi, tip Bombardier (asamblate la Electroputere Craiova)

– Statia Depoul I.M.G.B. a devenit statia Berceni
(M2). Totodata, statia de metrou Depoul I.M.G.B. este
singura statie de metrou supraterana fiind amplasata in
extremitatea sudica a sectorului 4, in apropierea localitatii
Berceni, una dintre cele mai importante localitati periurbane ale
Municipiului Bucuresti. Tocmai de aceea, s-a apreciat ca cel mai
potrivit nume pentru aceasta statie este Berceni.

– Statia Laromet a devenit statia Laminorului
(M4), fiind situata la intersectia dintre Bd-ul
Laminorului cu Bd-ul Bucurestii Noi (sectorul 1), in zona find in
dezvoltare un proiect urbanistic intitulat „bulevardul
Laminorului”. S-a apreciat ca cel mai potrivit nume pentru acesta
statie este Laminorului, dar care este abia in faza de pregatire
pentru constructie. Laromet S.A. este o societate comerciala cu
capital majoritar privat, fiind principalul producator de
semifabricate din cupru si aliaje de cupru din Romania. De aceea,
initial, statia a purtat acest nume.

Metrou tip IVA (model vechi), in noua
statie Parc Bazilescu (M4)

Statia Linia de Centura a devenit statia Anghel Saligny
(M3). Statia de metrou se afla in apropiere de de Linia de
Centura, in zona racordului bulevardului Theodor Pallady cu
Autostrada Soarelui (A2), care duce spre Constanta, trecand prin
Cernavoda, localitate de pe Dunare unde a fost construit podul de
cale ferata considerat cel mai important simbol al ingineriei
romanesti din perioada de inceput, ce poarta numele proiectantului
acestuia, Anghel Saligny. S-a apreciat ca cel mai potrivit nume
pentru aceasta statie este numele remarcabilului inginer
constructor de talie mondiala, fost ministru al Lucrarilor Publice
si Presedinte al Academiei Romane, ca recunoastere a stralucirii
date de implinirea secolului de existenta si functionare non-stop a
podului ce ii poarta, de asemenea, numele: Anghel Saligny.

– Statia Policolor a devenit statia Nicolae Teclu
(M3). In zona statiei, strada Nicolae Teclu intersecteaza
Bd-ul Theodor Pallady. S-a apreciat ca cel mai potrivit nume pentru
aceasta statie este cel al academicianului, chimist roman de faima
mondiala, inventatorul „becului Teclu” (folosit pe scara larga in
lume), precum si a dispozitivelor pentru detectarea metanului si
prepararea ozonului, Nicolae Teclu. La inceput, statia a purtat
numele fabricii Policolor, un nume important pe piata lacurilor si
vopselelor.

In anul 1990 se mai
schimbasera numele a doua statii:

– Leontin Salajan devine Nicolae Grigorescu
(M1). Leontin Salajan a fost un cadru militar activ
important in perioada comunista, altfel ca schimbarea numelui era
iminenta, dupa Revolutie. Astazi, chiar si bulevardul din sectorul
3 care ii purta odinioara numele a capatat numele marelui pictor
Nicolae Grigorescu. E adevarat ca lumea inca stie de cartierul
Salajan, dar oficial nu se mai numeste astfel.

– Pieptanari devine Eroii Revolutiei (M2).
Decizia a fost luata, deoarece statia se afla in imediata apropiere
a cimitirului unde sunt inmormantati mai multi eroi ai revolutiei,
langa Cimitirul Bellu din sectorul 4.

– In 1992, statia Muncii devine Costin
Georgian, purtand numele fostului director al Metrorex,
care a murit in noaptea dinaintea inaugurarii statiei Basarab (M1),
pe 25 august 1992. Numele initial, Muncii, era dat de bulevardul cu
acelasi nume (actualul bulevard Basarabia).

Noua harta a retelei de metrou din
Bucuresti

In ceea ce priveste dezvoltarea M1, in decembrie 1984 se da in
exploatare portiunea dintre Semanatoarea si Crangasi (o statie). In
decembrie 1987 se da in exploatare inca o statie, dupa statia
Crangasi, si anume Gara de Nord , efectuandu-se astfel legarea
zonelor industriale cu Gara C.F.R.

In luna august 1989 se da in folosinta magistrala III (acum face
parte din M1), care facea legatura intre statia Gara de Nord si
statia Dristor 2, avand sase statii:

– Piata Victoriei 2

– Stefan Cel Mare (poarta numele bulevardului unde se
afla, langa stadionul Dinamo)

– Obor

– Piata Iancului

– Piata Muncii

– Dristor 2

In afara de Stefan cel Mare, celelalte statii au primit numele
pietelor si zoneleor pe care le deservesc.

In mai 1991, se da in exploatare statia Antilopa (nume dat dupa
fabrica de incaltaminte din acea zona), actuala Pantelimon, si
segmentul dintre Republica si Antilopa, care deocamdata are un
singur fir.

Statia Jiului, recent inaugurata pe
M4

La sfarsitul anului 1992, se da in exploatare statia Basarab 1,
construita intre statia Crangasi si statia Gara de Nord, apoi este
inaugurata, in martie 2000, statia Basarab 2, care face parte din
Magistrala IV (M4). Statia este comuna pentru calatori, dar are
linii separate care deservesc magistralele 1 si 4.

In timp ce M1 se dadea in folosinta, se lucra intens si la
construirea magistralei II (M2), magistrala care urma sa lege
partea de nord a Bucurestiului cu partea de sud. In ianuarie 1986
se da in exploatare tronsonul I din magistrala II (M2) compus din 8
statii:

– Piata Unirii II

– Tineretului

– Pieptanari (acum Eroii Revolutiei)

– Constantin Brancoveanu

– Piata Sudului

– Aparatorii Patriei

– I.M.G.B. (acum Dimitrie Leonida)

– Depoul I.M.G.B.(acum Berceni)

In octombrie 1987 se da in exploatare tronsonul II din M2 (Piata
Unirii 2 – Pipera), compus din sase statii:

– Universitate

– Piata Romana

– Piata Victoriei

– Aviatorilor

– Aurel Vlaicu

– Pipera

Toate aceste statii au primit numele zonelor in care erau
amplasate sau poarta numele strazilor si bulevardelor de langa ele.
Singurele care au purtat numele unei frabici din zona au fost
I.M.G.B. si Depoul I.M.G.B., dar numele acestora au fost schimbate
in Dimitrie Leonida, respectiv Berceni, dupa cum ati citit
deja.

Magistrala 3 (M3) a fost construita in doua parti. Primul
tronson, initial un fragment al Magistralei 1 (M1), leaga cartierul
Militari cu statia de corespondenta Eroilor. Tronsonul a fost
deschis in august 1983 si continea patru statii (Politehnica,
Armata Poporului – astazi Lujerului, Pacii si Industriilor (acum
Preciziei), iar mai tarziu s-a deschis o statie suplimentara:
Gorjului).

Statia Lujerului (fosta Armata Poporului),
de pe M3

Al doilea tronson, deschis pe 20 noiembrie 2008, cu statia de
corespondenta Nicolae Grigorescu (M1 + M3), si contine trei
statii:

– Linia de Centura (acum Anghel Saligny)

– Policolor (acum Nicolae Teclu)

– 1 Decembrie 1918.

Dupa 1990, avand in vedere ca, in cartierul Militari (sectorul
6), distanta dintre statiile Armata Poporului („Lujerului”) si
statia Pacii era de circa 2,5 km, iar zona Gorjului (una foarte
aglomerata) era la mijlocul acestei distante, se ia hotararea ca la
Piata Gorjului sa se construiasca o noua statie de metrou.

Pe data de 1 martie 2000 se da in exploatare si magistrala IV
(M4) de metrou, avand patru statii:

– Gara de Nord 2

– Basarab 2

– Grivita

– 1 Mai

Primele doua poarta numele garilor pe care le deservesc, Grivita
a primit numele bulevardului pe care se afla situata, iar 1 Mai
este numele fostului bulevard din zona, insa Metrorex nu i-a
schimbat numele, dupa ce bulevardul a fost botezat „Ion
Mihalache”.

Anul acesta, pe 1 iulie, Metrorex a dat in folosinta, tot

pe M4, statiile de metrou Jiului (Pajura) si Parc Bazilescu
(numele fiind dat, evident, dupa cel al parcului din zona).
Compania a lansat, de curand, anuntul de contractare pentru noi
lucrari la alte doua statii ce vor extinde M4, Laminorului (fosta
Laromet) si Straulesti (dupa lacul si cartierul cu aceleasi
nume).

Aceeasi Magistrala 4 de metrou ar urma sa fie prelungita pana la
Gara Progresul din cartierul Berceni, trecand prin statiile Hasdeu,
Palatul Parlamentului, Catedrala Mantuirii Neamului si Eroii
Revolutiei. Dar, pentru aceasta ruta, compania de transport nu a
elaborat deocamdata studiul de fezabilitate. La fel si aici, numele
sunt date de zonele, strazile si institutiile pe care le
subtraverseaza.

Insa, pentru unii bucuresteni,
cea mai asteptata magistrala este cea cu numarul 5 (M5), adica
exact acea din Drumul Taberei, a carei constructie a inceput deja.
Magistrala 5 cuprinde tronsonul Drumul Taberei-Universitate in
etapa I de executie, respectiv Universitate – Pantelimon, in cea
de-a doua etapa.

Traseul viitoarei Magistrale 5
(M5)

Numele statiilor pentru prima parte a M5, cel putin deocamdata,
sunt Ghencea – Prelungirea Ghencea – Raul Doamnei – Brancusi –
Valea Ialomitei – Romancierilor – Parc Drumul Taberei – Drumul
Taberei 34 – Favorit – Orizont – Academia Militara – Eroilor 2
(corespondenta cu M1 si M3) – Hasdeu – Cismigiu – Universitate 2
(corespondenta cu M2). A doua parte a magistralei va fi
Universitate 2 (corespondenta cu M2) – Piata Iancului 2
(corespondenta cu M1) – Pantelimon (fosta Antilopa).

Revenind la nume, cu siguranta ca locuitorii din Drumul Taberei
cunosc fiecare zona din cartier, dupa denumirea statiilor. De
exemplu, Drumul Taberei 34, Favorit sau Orizont sunt adevarate
„branduri” in acea parte a Capitalei. Ca sa nu mai spunem de
Ghencea, Romancierilor sau Valea Ialomitei.

La fel si in cazul statiei Cismigiu, e clar ca acolo este parcul
cu acelasi nume, iar o alta denumire mai potrivita poate ca n-ar fi
existat, mai ales ca nici macar Primaria Capitalei nu mai are
sediul in zona, ca sa fie o varianta in acest sens, acum sediul
fiind mai aproape de statia Petrache Poenaru, de pe M1 (fosta
Semanatoarea).

In pregatire, mai sunt Magistrala 6 (M6), care va ajunge la
Aeroportul Henri Coanda, cu statii – printre altele – la Casa
Presei Libere sau Aeroportul Baneasa si orasul Otopeni, dar si
Magistrala 7 (M7), care va lega cartierul Rahova de Colentina, via
Piata Unirii.

Si pentru ca informarea sa fie completa, dupa ce ai descoperit
care e povestea denumirilor statiilor de la metrou, afla care
este legenda numelor date cartierelor din Bucuresti.