Poltergeist, din 22 mai în cinematografe

„Poltergeist” reinterpretează un brand emblematic, creând o poveste clasică despre o casă bântuită, care pune accentul pe cele mai ascunse frici ale noastre. Originile acestui film au pornit de la un scenariu de David Lindsay-Abaire, câştigător în 2007 al Premiului Pulitzer pentru Dramă, pentru piesa „Rabbit Hole”. Lindsay-Abaire este cunoscut pentru crearea unor personaje extrem de captivante, prin dezvoltarea unor fire narative suprapuse şi sofisticate. „Când am citit scenariul lui David am înţeles că există o cale de a readuce la viaţă povestea Poltergeist într-un mod nou, creând o poveste modernă şi înspăimântătoare, a unei familii americane aflate sub asediu”, îşi aminteşte regizorul Gil Kenan.

Producătorul Sam Reimi afirmă despre Kenan că a fost alegerea ideală pentru a regiza acest film: „Gil are multă experienţă cu modul de construire a suspansului şi a fricii. Arta suspansului constă în timing şi în a specula aşteptările publicului. Gil a devenit un maestru în acest sens şi cred că «Poltergeist» îi va ţine într-adevăr pe spectatori cu sufletul la gură.”

Casa

Însăşi casa întruchipează atât lumina, cât şi întunericul. Iniţial, este locul salvator pentru această familie fără noroc, dar devine ameninţătoare în scurt timp. În alegerea casei, echipa de producţie a căutat de-a lungul unei zone largi, până a găsit casa perfectă în suburbia din Hamilton, Ontario – o zonă diversă din punct de vedere demografic.

Conform designerului de producţie Kalina Ivanov, nu doar că această casă aleasă de realizatorii filmului exprimă „caracterul anost al arhitecturii moderne”, dar include şi o paletă coloristică familiară suburbiilor – „o simfonie de bej”, după cum o numeşte ea. Apoi ea adaugă că acea zonă rezidenţială trebuia să aibă linii de curent de înaltă tensiune, care sunt esenţiale pentru firul narativ supranatural al filmului.

O altă dimensiune

„Poltergeist” a fost filmat în 3D, fapt ce-i intensifică spaima şi suspansul. „Filmul original avea o perspectivă fantastică, magică, extrem de stilizată, aproape teatrală a supranaturalului, dar eu nu spun povestea în acest mod”, explică Kenan. „Este important pentru mine să realizez o legătură între material şi un set de instrumente întunecate, care lasă deoparte caracterul teatral şi găseşte ceva mai întunecat şi mai înfricoşător.”

O familie sub asediu

Atât acest film, cât şi cel original din 1982 oferă publicului un adevărat rollercoaster de emoţii puternice şi spaime nenumărate. Însă noul film aduce modificări perspectivei, locului şi personajelor. Spre deosebire de filmul original „Poltergeist”, a cărui acţiune era plasată în perioada de confort economic din anii ’80, acest film este situat în idealul american dezamăgitor pe care îl numim suburbie. O comunitate aflată într-o stare precară, case cu trei camere, curţi neîngrijite şi garduri de metal aflate într-un cartier din Illinois reprezintă decorul pentru familia Bowen. Filmul îi reaminteşte astfel publicului că viaţa în suburbie poate fi uneori departe de confort şi siguranţă.

Scenariul lasă loc de interpretări în legătură cu ideea că ororile pe care le întâmpină familia – fiind bântuită de nenumărate spirite şi răpirea fetiţei lor – ar putea să nu fie cauzate doar de faptul că noua lor casă este construită deasupra unui cimitir. Astfel, este înfiripată ideea că propria noastră natură deconectată şi familia fărâmiţată ne lasă mult mai vulnerabili în faţa supranaturalului.