Pofta buna
Celelalte trei titluri esențiale din filmografia regizorului (care mai comporta doua scurt-metraje și un telefilm gonflat apoi pentru cinema), anume Cible emouvante (relația stranie dintre un ucigaș cu simbrie plictisit și un june interesat), Les Apprentis (relația stranie dintre doi small time crooks) și … Comme elle respire (relația stranie dintre un escroc rapitor și o mitomana), creioneaza portretul unui cineast sensibil, preocupat mai puțin de marele public și mai mult de miezul fabulelor pe care le realizeaza cu pofta și migala.
Cu Apres vous! însa (relația emoționanta dintre un chelner cu suflet mare și un ex-sinucigaș tradat de viața, care ajung sa iubeasca aceeași femeie), povestea cu publicul se schimba, așa cum o dovedește uriașul succes la box office-ul francez și ceea ce explica absența cuvântului straniu din micul meu sinopsis.
Daca filmul e lejer mai accesibil decât cele anterior amintite, asta nu înseamna ca-i prost – Salvadori e mai inteligent decât alde frații Coen, de exemplu.
Au contraire: spectatorul de rând va aplauda o comedie ușor burlesca, în tradiția clasic franțuzeasca a filmelor care se petrec în medii apetisante (Garcon!, Le grand restaurant), iar spectatorul avizat va gusta „tragi-comedia” delicioasa a unui triunghi amoros cu aroma de Cyrano, revazut și readaugit însa.
Sigur ca festinul pregatit de regizor n-ar avea nici un gust fara ingredientele de baza. Daniel Auteuil e fermecator într-o binevenita întoarcere la genul (comedie) care l-a lansat, Jose Garcia, departe de umorul gros care l-a consacrat, e o adevarata revelație, iar Sandrine Kiberlain e contagios de atașanta, în ton cu muzica – o partitura plina, asemeni filmului, de buna dispoziție.
Filmele francezului Pierre Salvadori mai au un numitor comun – Marie Trintignant. O „ținta înduioșatoare” în Cible emouvante, un cameo emoționant în Les Apprentis, un rol scris special pentru ea în …Comme elle respire. Cel mai recent opus, Apres vous!, îi este dedicat.
Andrei Cretulescu