Podul din Scoția unde câinii aleg să se sinucidă

În ultimii 50 de ani, peste 50 de câini au ales să-și ia viața, aruncându-se de pe Podul Overtoun din Milton, Dumbarton, Scoția.

Dacă un asemenea gest încă ne mai surprinde în cazul oamenilor, când vine vorba despre un animal care s-a sinucis lucrurile par desprinse din întâmplări SF.

Legenda spune că în anul 2005, cinci câini au sărit de pe podul din Scoția, într-un interval de 6 luni.

Nu toată suprafața podului atrage ca un magnet spre moarte, ci porțiunea dintre doi parapeți, de pe partea dreaptă a podului soțian.

Toate cazurile de suicid au avut loc în zile senine, însorite, iar toți câinii care s-au aruncat de pe pod aveau botul alungit, precum labradorii, collie sau retrieverii.

Societatea Scoțiană pentru Prevenirea Cruzimii împotriva Animalelor susține că totul este un mister care nu a fost, încă, deslușit.

„Cunoaștem proprietari ai căror câini au murit și care încearcă să afle de ce anume au sărit de pe pod. Una dintre victime spune că se afla la plimbare cu Ben, un câine din rasa collie, iar când a ajuns în locul cu pricina, acesta a sărit în gol, fără a face vreun alt gest înainte„, spun cei de la asociație.

Un alt caz este al unei proprietare deținătoare de golden retriever care plimba câinele, împreună cu soțul și copilul. Animalul a sărit în gol, de pe pod. Din fericire, s-a lovit de crengile unui copac în cădere, lucru ce l-a ajutat să rămână în viață.

Podul a fgost construit în 1895 de câtre arhitectul Calvinist Lord Overtoun. Structura în stil victorian are o înălțime de 50 de metri. Cunoscătorii poveștilor susțin că locul ar fi bântuit. O altă legendă spune că în 1994, Kevin Moy, un localnic, și-a aruncat bebelușul de pe acest pod, urlând că micuțul este anti-Christul.

La scurt timp după cruda sa faptă, Kevin s-a aruncat de pe același pod, din același loc, dar nu a decedat. El a fost printre primii care au susținut că locul este bântuit.

Unul dintre motivele pentru care patrupezii aleg să-și ia viața în acest loc este acela că ei sunt cu mult mai sensibili decât oamenii și percep anumite vibrații cu mult mai ușor, ceea ce le induce comportamentul bizar. O întrebare rămâne, totuși, fără răspuns: oare chiar toți câinii au aceste simțuri supranaturale?

O altă explicație despre acest subiect uimitor este dată de doctorul austriac Rupert care prin experimentele sale a concluzionat că patrupedul simte intențiile și stările stăpânului său, fie și de la distanță.

Un psiholog canin, doctorul David Sands, a mers până la Dumbarton pentru a rezolva misterul. A făcut o serie de experimente, alături de o echipă, dar și însoțit de câinele său Hendrix, în vârstă de 19 ani.

Până să ajungă în acel loc de pe pod, Hendrix a fost vesel și jucăuș. În momentul în care a ajuns acolo, Hendrix și-a schimbat starea și a fost atras brusc de ceva anume. De sărit… nu a făcut-o, din cauza vârstei înaintate.

Doctorul a concluzionat că unul dintre simțurile câinelui: văz, auz sau miros, a fost stimulat cumva de ceva misterios. A eliminat văzul pentru că nimeni prezent nu a observat ceva bizar.

O echipă de experți în acustică din Glasgow li s-au alăturat doctorului și colegilor săi. În investigațiile lor au găsit că, pe undeva la baza podului și sub pod, mișună șoricei, veverițe și nurci. Mirosul emis de unul dintre aceste animale ar putea fi una dintre cauzele „sinuciderilor„. După alte teste, au aflat că în proporție de 70% câinii au fost atrași de mirosul nurcilor, cu mult mai puternic în zilele frumoase.

Granitul din care este construit podul obstrucționează vizualizarea acestor animale, dar și multe sunete. Mai rămâne mirosul care îi atrage într-un mod ciudat, și care le ia mințile după cum se pare.