PICCJ neaga existenta la sediul sau a unui terminal al SRI

Parchetul Înaltei Curti de Casatie si Justitie (PICCJ) neaga existenta la sediul sau a unui terminal al Serviciului Român de Informatii, dezmintind declaratiile ofiterilor superiori SRI facute în fata comisiilor parlamentare privind procedurile de interceptare telefonice.

Potrivit cotidianului Gardianul, generalul Gheorghe Zamfir a recunoscut, în fata Comisiei parlamentare „Voiculescu” ca SRI de fapt nu mai este singurul care înregistreaza convorbiri telefonice, printr-un suport tehnic, acest atribut fiind dat Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), Directiei de Investigare a Criminalitatii Organizate si Terorism (DIICOT), SIE si Directiei Generale de Informatii din Ministerul de Interne.

Aceeasi declaratie a fost data de generalul Zamfir si în fata Comisiei senatoriale „Diaconescu”, au declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, surse parlamentare, Comisia urmând sa-si finalizeze curând raportul privind procedurile de interceptare.

Biroul de presa al Parchetului Înaltei Curti de Casatie si Justitie (Parchet în cadrul caruia functioneaza DIICOT si DNA) a comunicat, pentru MEDIAFAX, ca PICCJ „nu realizeaza interceptari ale convorbirilor sau comunicarilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloace electronice de comunicare, nu are nicio conexiune din punct de vedere tehnic cu SRI si nici nu detine un astfel de sistem”.

Sursa citata respinge acuzatia potrivit careia ar fi „notorietate existenta unui terminal al SRI pentru interceptari”.

Surse judiciare sustin însa ca DNA are un astfel de terminal, iar prin sistem STS sunt transmise de SRI catre procurori fisiere securizate privind informatiile necesare în derularea anchetelor.

Articolul 19 al Legii 51/1991 privind siguranta nationala prevede ca „initierea, organizarea sau constituirea pe teritoriul României a unor structuri informative care pot aduce atingere sigurantei nationale, sprijinirea în orice mod a acestora sau aderarea la ele, detinerea, confectionarea sau folosirea ilegala de mijloace specifice de interceptare a comunicatiilor, precum si culegerea si transmiterea de informatii cu caracter secret ori confidential, prin orice mijloace, în afara cadrului legal, constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.Tentativa se pedepseste”.

În 12 iulie, Directia Nationala Anticoruptie recunostea, printr-un comunicat, ca face interceptari si ca interceptarea convorbirilor telefonice efectuate de DNA în timpul unor anchete penale s-a efectuat cu respectarea prevederilor legale.

Potrivit articolului 91 indice 1 din Codul de procedura penala (Cpp), interceptarea si înregistrarea convorbirilor sau comunicarilor efectuate prin telefon ori prin orice mijloc electronic de comunicare se realizeaza cu autorizarea motivata a judecatorului, la cererea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, în conditiile prevazute de lege, daca sunt date ori indicii temeinice privind pregatirea sau savârsirea unei infractiuni pentru care urmarirea penala se efectueaza din oficiu, iar interceptarea si înregistrarea se impun pentru stabilirea situatiei de fapt ori pentru ca identificarea sau localizarea participantilor nu poate fi facuta prin alte mijloace ori cercetarea ar fi mult întârziata.

Articolul 91 indice 2 prevede ca procurorul procedeaza personal la interceptarile si înregistrarile prevazute în art. 91 indice 1 sau poate dispune ca acestea sa fie efectuate de organul de cercetare penala. Persoanele care sunt chemate sa dea concurs tehnic la interceptari si înregistrari sunt obligate sa pastreze secretul operatiunii efectuate, încalcarea acestei obligatii fiind pedepsita potrivit Codului penal.

În caz de urgenta, când întârzierea obtinerii autorizarii prevazute în art. 911 alin. 1, 2 si 8 ar aduce grave prejudicii activitatii de urmarire penala, procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala poate dispune, cu titlu provizoriu, prin ordonanta motivata, înscrisa în registrul special prevazut în art. 228 alin. 11, interceptarea si înregistrarea convorbirilor sau comunicarilor, pe o durata de cel mult 48 de ore.

În termen de 48 de ore de la expirarea termenului prevazut în alin. 2, procurorul prezinta ordonanta, împreuna cu suportul pe care sunt fixate interceptarile si înregistrarile efectuate si un proces-verbal de redare rezumativa a convorbirilor, judecatorului de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza în prima instanta sau de la instanta corespunzatoare în grad acesteia în a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, în vederea confirmarii.

Judecatorul se pronunta asupra legalitatii si temeiniciei ordonantei în cel mult 24 de ore, prin încheiere motivata data în camera de consiliu. În cazul în care ordonanta este confirmata, iar procurorul a solicitat prelungirea autorizarii, judecatorul va dispune autorizarea pe mai departe a interceptarii si înregistrarii, în conditiile art. 911 alin. 1 – 3 si 8. Daca judecatorul nu confirma ordonanta procurorului, va dispune încetarea de îndata a interceptarilor si înregistrarilor, iar cele efectuate vor fi sterse sau, dupa caz, distruse de catre procuror, încheindu-se în acest sens un proces-verbal care se comunica în copie instantei. Convorbirile sau comunicarile interceptate si înregistrate care nu privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii sau nu contribuie la identificarea ori localizarea participantilor se arhiveaza la sediul parchetului, în locuri speciale, în plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii si pot fi transmise judecatorului sau completului învestit cu solutionarea cauzei, la solicitarea acestuia. La solutionarea definitiva a cauzei, acestea vor fi sterse sau, dupa caz, distruse de catre procuror, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.

Convorbirile sau comunicarile interceptate si înregistrate pot fi folosite si în alta cauza penala daca din cuprinsul acestora rezulta date sau informatii concludente si utile privitoare la pregatirea sau savârsirea unei alte infractiuni dintre cele prevazute la art. 91 indice1 alin. 1 si indice 2.

Mediafax