Peste 200.000 de romani au datorii catre banci mai mari de 5.600 €

Aproape 187.000 de romani aveau de rambursat credite mai mari de 20.000 de lei (peste 5.600 de euro) la sfarsitul anului trecut, numarul clientilor persoane fizice cu expuneri medii si mari inregistrand o crestere de 163% fata de 2004, potrivit datelor Centralei Riscurilor Bancare (CRB).

Pe scurt, aproape 116.000 de clienti persoane fizice au contractat anul trecut credite cu valori mai mari de 5.600 de euro, majoritatea finantarilor de acest nivel fiind folosite pentru cumpararea sau constructia de locuinte. Intre timp, probabil ca numarul de astfel de clienti a trecut de 200.000.

Cresterea rapida a clientelei formate din persoane fizice a facut ca valoarea creditelor acordate acestora sa creasca intr-un an cu 167%, ajungand la 10 miliarde de lei (2,77 miliarde de euro) in decembrie 2005.

In conditiile unei cresteri atat de rapide a numarului de clienti persoane fizice, ponderea acestora in numarul total al debitorilor inregistrati in baza de date a CRB a urcat de la 63% la 78% pe parcursul a douasprezece luni. De asemenea, valoarea creditelor acordate persoanelor fizice reprezenta la sfarsitul lui 2005 circa 17,7% din totalul sumelor datorate bancilor, ponderea fiind de 2,3 ori mai mare decat in decembrie 2004.

Si in 2005 clientii persoane fizice au preferat sa ia credite in valuta: imprumuturile in euro au reprezentat 65% din total, in timp ce leul a avut o pondere de 27%, iar dolarul american de 8%.

In trimestrul I al lui 2006 ponderea creditelor in valuta din totalul creditului neguvernamental a scazut la 49,7%, leul devenind preponderent pentru prima data in ultimii zece ani.

In acest context, ce sfat ar da unei cunostinte Lucian Liviu Albu, directorul general al Institutului de Prognoza Economica al Academiei Romane, daca ar fi intrebat in ce sa ia un credit pe termen lung – in euro sau in lei.

„Ca macroeconomist i-as spune in lei, dar ca persoana particulara ii spun in euro, pentru a profita de scaderea dobanzilor la credite in aceasta valuta din ultima perioada, pentru ca este in continuare mai ieftin. Dar atentie ca asta e acum, cat este cursul bun, dar pe termen lung, apar semnele de intrebare”, a spus Albu.

Pe piata bancara dobanzile la creditele in euro au scazut puternic in ultimii doi ani, de la o medie de 10-11% la 7-8%, ca urmare a cresterii competitiei intre banci, cu toate ca Banca Centrala Europeana a ridicat rata de referinta la euro. Creditele in lei raman la rate inalte ale dobanzii, de 14-16% si chiar mai ridicate pentru creditele de consum. Lucian Liviu Albu afirma insa ca deocamdata leul este supraevalat in raport cu puterea economiei.

„Pe termen mediu, adica in 3-5 ani, se poate devaloriza, ajungand la puterea reala a economiei romanesti”, a spus el.

Directorul Institutului de Prognoza apreciaza ca riscul cel mai mare este ca veniturile populatiei sa nu creasca in aceeasi proportie cu devalorizarea monedei, pentru ca ponderea ratelor exprimate in valuta va creste permanent in cadrul veniturilor populatiei. Aceste risc apare in cazul celor care au salariile in lei si se imprumuta in valuta.

„In momentul in care raportul dintre cursul de schimb si indicele nominal al venitului devine mai mare decat inversul dobanzii la euro va creste nelimitat ponderea ratelor de plata in venitul celui imprumutat, care este exprimat in lei”, a explicat Albu.

Potrivit statisticilor CRB, cele mai mari probleme la rambursare sunt inregistrate in cazul creditelor de valoare mai mica si nu la cele de peste 20.000 de lei. De exemplu, la 31 decembrie 2005 CRB avea in baza de date 222.417 persoane fizice cu restante mai mari de 30 de zile la restituirea unor credite cu valoare mai mica de 20.000 de lei.

Valoarea totala a restantelor se ridica la 162,1 milioane de lei (45,6 mil. euro). In primele patru luni din 2006, numarul restantierilor cu credite mici a urcat cu inca 35.000, suma totala restanta ajungand la 196,4 mil. lei (55 mil. euro).

In cursul lui 2005 bancile au facut 4,1 milioane de interogari ale bazei de date a CRB, de aproape patru ori mai multe decat in 2004, solicitand date despre riscul global, creditele si restantele debitorilor. Ponderea debitorilor noi pentru care s-au cerut informatii a ajuns la circa 92% in decembrie 2005, fata de circa 90% in decembrie 2004.

In ciuda cresterii rapide a expunerii bancilor fata de persoanele fizice, BNR considera ca sistemul este capabil sa absoarba socuri importante, inclusiv unul ce ar fi produs de o eventuala depreciere a leului cu 18,6%. In conditiile in care creditul in valuta ramane preponderent in cazul persoanelor fizice, intr-un asemenea scenariu ar rezulta o crestere brusca si semnificativa a efortului rambursarii, fara insa ca stabilitatea sistemului bancar sa fie pusa in pericol – conform evaluarilor facute de BNR.

Inca de anul trecut, piata valutara de la Bucuresti a inceput sa fie din ce in ce mai strans conectata la miscarile din regiune, investitorii cu plasamente in Europa Centrala si de Est ajungand sa ia decizii de ansamblu in privinta activelor in zloti, lei sau forinti.

Ca urmare, leul a simtit rapid miscarea capitalurilor de retragere din zona, inregistrand o depreciere de pana la patru puncte procentuale intr-o saptamana.

Cu toate acestea, banca centrala considera ca riscul de contagiune ce s-ar putea manifesta in cazul unei evolutii adverse pe pietele din Europa Centrala si de Est s-a pastrat redus.

Chiar daca evolutia cursului se regleaza intr-un interval relativ scurt, inclusiv datorita adancimii reduse a pietei, apare o volatilitate crescuta. Raportul asupra stabilitatii financiare publicat saptamana trecuta de BNR arata ca volatilitatea mare poate genera instabilitate si nesiguranta mai ales in randul populatiei, care nu beneficiaza de acoperire „naturala” fata de fluctuatiile cursului atat timp cat nu obtine venituri in valuta sau indexate in functie de o valuta.

BNR crede ca pe termen scurt este de asteptat ca populatia sa se indatoreze in continuare preponderent prin credite de consum. Pe termen lung, procesul de convergenta ar urma sa sustina dezvoltarea creditului ipotecar, insa conditionat de cresterea veniturilor si a ofertei de imobile.

„O aliniere necorespunzatoare a ofertei la cererea existenta poate determina probleme de stabilitate financiara prin canalul cresterii puternice a preturilor activelor nefinanciare”, se spune in raportul bancii centrale.

BNR este preocupata de faptul ca ponderea creditului in valuta a crescut semnificativ, datorita ratelor mai reduse ale dobanzilor, precum si a procesului de apreciere a leului.

In special creditele imobiliare sunt denominate in valuta, insa avand in vedere ca pe termen lung exista perspectiva adoptarii euro, impactul negativ asupra clientilor neacoperiti la riscul valutar este mai redus.

BNR crede ca este posibil ca apetitul pentru credite in valuta sa ramana ridicat, in conditiile in care exista asteptari privind aprecierea in continuare a leului.

Pe de alta parte, banca centrala nu-si face griji in privinta expunerii directe a bancilor la riscul de curs de schimb, considerand ca aceasta ramane redusa.

In perioada 2001-2005, creditul in valuta a crescut, in medie, cu 46,9% pe an, iar depozitele in valuta ale rezidentilor au crescut, in medie, cu 22,3% pe an.

Simularile facute de banca centrala au aratat ca socul aplicat pe cursul de schimb, respectiv deprecierea leului cu 18,6% ar putea afecta doar 12 banci din cele 39 care functioneaza in sistem, fondurile proprii ale acestora urmand sa se restranga cu procente cuprinse intre 1,44% si 0,1%.

„Dimensiunea impactului este foarte redusa, in principal datorita unei capitalizari adecvate, dar si unei corelari relativ echilibrate a activelor si pasivelor in valuta”, se spune in raportul BNR.

Impactul este insa mult mai mare la nivelul persoanelor fizice, ceea ce se rasfrange asupra bancilor prin intermediul riscului de credit, respectiv al riscului ca un numar mare de clienti sa nu mai fie capabili sa-si ramburseze creditele contractate.

BCE vede riscuri in cresterea creditului in valuta

Cresterea accelerata a creditelor in valuta consemnata in ultimii ani ar putea genera o serie de riscuri pentru banci si pentru stabilitatea macroeconomica din Romania, potrivit unui raport al Bancii Centrale Europene (BCE).

„Riscul legat de creditare ramane principalul risc pentru stabilitatea financiara a Romaniei. Cresterea volumului de credite a fost determinata de imbunatatirea increderii consumatorilor, cresterea economica semnificativa si stabilizarea situatiei macroeconomice”, se arata in raportul BCE.

Intrucat o parte importanta din imprumuturi este acordata in valuta, consumatorii finali se confrunta cu un risc valutar semnificativ, ceea ce ar putea crea probleme bancilor, sustin specialistii BCE.

„Tranzactiile in valuta pot avea efecte negative asupra stabilitatii financiare, intrucat entitatile economice vor fi nevoite sa se confrunte cu riscuri valutare. Acest lucru va creste gradul de vulnerabilitate in cazul unei crize financiare”, se arata in raportul BCE.

Diferentele de curs valutar pot avea un rol important in exacerbarea crizelor financiare si pot determina cresterea semnificativa a costurilor necesare pentru rezolvarea lor, cea mai mare parte a acestor costuri fiind suportata de contribuabili, sustin specialistii BCE. Astfel, deprecierea semnificativa a monedei nationale ar putea determina o serie de falimente in sectorul bancar si deterioarea bilanturilor institutiilor de credit, ceea ce ar acutiza criza. Potrivit BCE, structura activelor bilantiere ale bancilor romanesti difera de cea a institutiilor de credit din zona euro, in sensul ca in Romania bancile se bazeaza in principal pe depozite atrase de la rezidenti si pe imprumuturile din strainatate pentru a obtine resurse, in timp ce bancile europene au la dispozitie o gama variata de posibilitati de creditare, precum pietele interbancare si de titluri, foarte dezvoltate.

In ultimii ani, sectorul bancar romanesc a fost caracterizat printr-un grad ridicat de profitabilitate, generata in principal de veniturile obtinute din dobanzi. BCE arata ca situatia a fost determinata de avansul rapid al creditelor. Printre provocarile identificate de BCE privind sectorul bancar din Romania se numara continuarea tendintei de reducere a profiturilor operationale, intensificarea concurentei si diminuarea depozitelor atrase de la rezidenti.

Risc regional

Un studiu recent citat de Financial Times avertizeaza ca in urmatoarele 12 luni exista o posibilitate reala ca Europa Centrala si de Est sa se confrunte cu o criza financiara din cauza dezechilibrelor care zdruncina deja Ungaria si Turcia si care ar putea contamina intreaga regiune.

Razvan Voican/Sorin Paslaru
Ziarul Financiar