Potrivit Washington Post, o sursă din Departamentul Apărării a declarat că CENTCOM (Comandamentul Central al Statelor Unite) estimează la trei săptămâni intervalul necesar pentru a distruge sau a degrada semnificativ puterea de luptă a Iranului, cu ajutorul loviturilor aeriene și maritime.
În cazul în care Iranul va ataca trupele americane sau va bloca strâmtoarea Ormuz, rută vitală pentru transporturile de țiței, Statele Unite se vor putea baza pe o putere de luptă impresionantă. Astfel, distribuția forțelor americane este următoarea:
– doua portavioane în Golful Persic
– o navă de transport modificată pentru a deveni o bază plutitoare pentru elicoptere de deminare, nave de intervenție rapidă și echipe de comando
– mai multe avioane F-22 Raptor dislocate recent în Emiratele Arabe Unite
– 125.000 de soldați aflați în statele din zonă: 90.000 în Afganistan, 20.000 în alte state și încă aproximativ 20.000 aflați pe nave.
Amenințarea militară este doar o parte din presiunea pusă de americani pe Iran, Washigtonul arătând că va folosi forța doar în ultimă instanță, preferând sa folosească pârghii economice.
Astfel, SUA și Uniunea Europeană au convenit să pună embargou asupra importului de țitei iranian, în incercarea de a paraliza economia acestei tări care este dependentă de exporturile de țiței.
Pe lăngă embargou și instituirea de sancțiuni asupra firmelor care fac afaceri cu Iranul, lupta se duce și pe alte planuri: ministrul iranian al petrolului a declarat săptămâna trecută că experții au reușit „curățarea” sistemelor informatice din industrie de virusi care au fost introduși în sistem „cu ajutorul know-how-ului oferit de guvernele SUA și Israel”.
Țările occidentale și Israelul acuză Iranul că încearcă să construiască o bombă nucleară și fac presiuni pentru a opri îmbogățirea uraniului, în timp ce Teheranul insistă că se urmărește un program civil de energie nucleară, pe care are dreptul de a-l face, fiind un stat suveran.