Pensionarii-gameri

Gamerii provin din mai toate categoriile de varsta, de la preșcolari pana la sexagenari. De fapt, unul dintre segmentele cele mai dinamice este cel al tinerilor trecuți de 20 de ani, cu job-uri serioase și studii superioare. Pasul urmator a fost facut în Japonia, țara care da tonul în materie: jocurile pentru pensionari!

Cat de nocive sunt, de fapt, jocurile video? Chiar și cei mai înverșunați critici recunosc ca, în multe cazuri, exersarea abilitaților de jucator în fața ecranului calculatorului nu e neaparat ceva rau; simulatoarele de curse, de pilda, îmbunatațesc considerabil reflexele motorii ale copiilor; quest-urile sunt, în esența, organizate în jurul rezolvarii unor probleme logice; jocurile de strategie implica, de asemenea, soluționarea unor probleme cu variabile multiple și interdependente; shooterele multiplayer pun la încercare, pe langa calitațile motrice, abilitați de genul orientarii în spațiu, adesea în trei dimensiuni ș.a.m.d.

„Brain Training”, ultimul succes în materie de jocuri video, este, de fapt, o baterie de teste concepute de un reputat profesor de neurologie de la Universitatea Tohoku, pe nume Ryuta Kawashima și lansate pe piața de compania Nintendo, unul dintre cei mari producatori mondiali de console, alaturi de Sony și Microsoft. Partea cea mai interesanta a jocului, care urmeaza sa fie lansat în Statele Unite pe 17 aprilie și în Europa în iunie sub titlul „Brain Age”, e ca se presupune ca el poate ajuta la tratamentul și, mai ales, la prevenirea unor boli mintale severe, ca maladia Alzheimer și demența.

În „Brain Age”, jucatorii trebuie sa completeze puzzle-uri cat mai repede și mai corect, sa rezolve probleme simple de aritmetica, sa deseneze, sa citeasca texte clasice cu voce tare sau sa raspunda repede unor întrebari care conțin capcane logice, cu ajutorul unui software de recunoaștere a vocii. Jocul determina apoi așa-numita „varsta mentala”.

Aceasta din urma nu corespunde neaparat celei biologice; un adult sanatos trecut de 30 de ani, de exemplu, ar putea avea o varsta mentala de 50 de ani, în timp ce și reciproca e valabila: un pensionar care a avut o slujba implicand un anumit grad de efort intelectual ar putea avea o varsta mentala chiar mai mica decat cea a propriilor copii. Provocarea jocului este, prin urmare, reducerea propriei varste mentale – un soi de „întinerire” a creierului prin exerciții constante.

Profesorul Kawashima a studiat ani de zile posibilele efecte ale unui „antrenament” mental zilnic prin rezolvarea unor probleme simple de matematica și logica. În 2003, primele sale carți despre „antrenamentul cerebral” au devenit repede best-seller-uri în Japonia. Kawashima afirma ca studiile sale confirma ca un antrenament de numai cateva minute pe zi îmbunatațește funcțiile cerebrale. Dupa toate aparențele, creierul este mai bine stimulat atunci cand este supus unor calcule simple decat atunci cand trebuie sa îndeplineasca mai multe sarcini simultan, cum se întampla în alte jocuri. Savantul japonez susține, în plus, ca studiile sale pe pacienți suferinzi de demența arata o îmbunatațire clara e funcțiilor cerebrale atunci cand bolnavilor li se cere sa efectueze sarcini simple; daca rezultatele cercetarilor lui Kawashima vor fi confirmate pe scara larga, atunci în viitor cei care sufera de maladia Alzheimer nu va mai trebui sa foloseasca un tratament medicamentos pentru a întarzia apariția simptomelor.

Jocul s-a dovedit incredibil de popular printre pensionarii japonezi care pana mai de curand nu vazusera o consola de jocuri decat în camera nepoților. Ideea le-ar putea aduce celor de la Nintendo o groaza de bani, dat fiind ca structura demografica a Japoniei face din grupul persoanelor de varsta a treia o piața extrem de atractiva: în jur de 20% din populația Japoniei, adica peste 25 de milioane de oameni, are acum 65 de ani sau mai mult, proporție care va crește, conform predicțiilor, la circa 30% pana în 2025.

Afla mai multe despre gamerii pensionari numai din