Paula Seling şi Răzvan Fodor la “Dansez pentru tine”

Paula a avut,
dintotdeauna, dorinţa ascunsă de a urma cursuri de dans, însă
niciodată nu a avut determinarea să o facă. A acceptat însă
provocarea „Dansez pentru tine” ca pe un test, ca pe un plan de
Sus, ca pe ceva nou în viaţa sa, dar şi ca pe o dorinţă de a lupta
pentru o cauză bună. „Ideea de a lupta cu toate armele pentru o
cauză bună, de a te supune unor teste pentru a îndeplini dorinţele
altor oameni te educă, te formează. Voiţa nu are limite atunci când
cineva depinde de tine, dacă ar trebui să treci de un obstacol,
fiind singurul implicat, poate că ai renunţa mai uşor. Acest
context este perfect pentru mine. A fi mai bun pentru alţii
înseamnă a schimba în bine ceva, în tine”, crede Paula Seling.

Deşi nu a dansat niciodată tango, Paula l-ar putea alege ca dans
preferat, pentru că îi pare feminin şi puternic în acelaşi timp. La
Eurovision 2010 a prins gustul mişcărilor de dans, lucrând cu
coregrafii Doina şi Florin Botiş. „Am constatat că sunt receptivă
la mişcări de coregrafie, că reţin repede şi mi-a surâs ideea de a
încerca să învăţ dansul, mai ales într-un cadru atât de deosebit…
Să fiu sinceră, a lua cursuri de dans a fost mereu o dorinţă
ascunsă, uneori pe lista de planuri pentru anul care vine, însă,
niciodată nu am avut determinarea să încep. Iată că, Acolo Sus,
cineva ştie cum şi care este momentul să îţi îndeplinească
dorinţele. Probabil că mi-am dorit mult să învăţ, mai mult decât
mi-am dat seama. Sau poate că asta face parte dintr-un alt plan.
Vom vedea”, declară artista, care are încredere că lipsa ei de
exerciţiu se poate recupera dacă există timpul, locul şi contextul
potrivit.

„Nu mi-a plăcut niciodată să dansez, am dansat doar banalul blues
la bairamurile vremii. În viaţă, mi-am dorit tot timpul să depăşesc
ceea ce însemna o limită, mi-am dorit întotdeauna să încerc să fac
lucrurile de care iniţial mi-a fost teamă. Nu îmi închipui un cadru
mai bun în care aş fi putut să fac nişte picioare, pe care eu le
cunoşteam de să danseze, aşa că, atunci când am
primit propunerea, am acceptat pe loc”, mărturiseşte Răzvan.
Deşi după primele încercări de a învăţa câţiva paşi de dans
consideră că se desurcă foarte prost, principala temere a lui Fodor
este „un menisc ciupit şi nişte ligamente încrucişate care mi-au
dat bătăi de cap cândva”.