Paranoia 13 în casă! De vorbă cu Junk și Samurai
Apropo.ro: Junk si Samurai – doi artiști foarte talentați de care am auzit foarte des în ultima vreme, însă, cum sunteți noi pe piața muzicală, trebuie să ne spuneți povestea vostră. Cum a început totul?
Junk: Am intrat în lumea hip-hop-ului, să zic așa, prin 2003-2004. Am făcut parte dintr-un crew de grafferi care se numea SPA (Sound Pollution Around). Eram mai mult tripat pe graffiti atunci. Cu scrisul textelor am început, cred, tot prin perioada aia 2004-2005. Țin minte că veneau ăștia la mine cu un microfon de PC înfășurat în burete și ăsta era studioul. Așa l-am cunoscut și pe Samurai, care era în clasă cu un băiat de la mine din crew. Am început să-mi produc bituri, trăgeam pe ele, apoi urcam pisele pe diferite site-uri de rap. Am intrat în UTC (Unlimited Tactics Crew) și după puțin timp am scos o piesă de crew – „Tactici nelimitate”.
Prima mea apariție pe scenă a fost în El Comandante la un concert susținut pentru Flix, care își luase amendă că desenase pe tren. Restul aparițiilor le-am avut în Rockoteca… acolo era mișcarea pe vremea aia. După un timp toate treburile s-au răcit. Umblam numai cu Samurai și Robert, care era din SPA.
Am pierdut timp degeaba pot sa zic. Ă‚știa au plecat în Anglia și nu prea am mai făcut nimic nici cu graffurile, nici cu muzica. Când s-a întors Samurai în vacanță, am intrat în Punct Absent, trupa lui în care mai era Lian. Am intrat în ALN Studio, ne-am redenumit mai apoi Paranoia13 continuând activitățile ALN.
Prin 2010 am scos 2 piese Punct Absent: „Mercur” și „Spune o poveste”. De aici avea să se schimbe totul. I-am cunoscut pe Sacha, GAZAh, Chimie, Dragonu, Afo, Waspy, partea mai adevărată pe planul ăsta de muzică.
Samurai a plecat înapoi în Anglia, eu am plecat cu Specii în turneu prin țară, asta în 2011. Atunci am început să văd cu adevărat care-i treaba cu mișcarea asta. Am avut un feedback pozitiv… am fost cam prin toată țara. După ce a terminat ăsta facultatea, am strâns câteva piese și așa s-a conturat Ep-ul nostru – „Efectul Umbre”.
Junk (stânga) și Samurai (dreapta)
Samurai: Prima mea piesa am scris-o în clasa a 7-a, adică pe la 13 ani, când m-am mutat din Inel 2 în Tomis Nord. Odată cu mutarea mea în cartier am intrat în contact cu hip-hop-ul underground. Aici m-am transformat complet. Aici i-am cunoscut pe Chimie, Sacha, gAZAh, care erau împărțiți în trupe și lucrau la o compilație „Mergând spre vârfuri”. Am ascultat ce făceau băieții și am știut că pot și eu s-o fac. Așa că am luat un instrumental de pe net, am scris două strofe, am anturat un vecin căruia i-am dat una din strofe să bage și am tras piesa. Pe urmă am mers la alt vecin, care făcea și el aceeași muzică, și îi cunoștea pe băieți și i-am arătat piesa. El a arătat-o mai departe și a plăcut la toată lumea. Vroiau să ne bage direct pe compilație, dar era prea târziu deja. Materialul era gata. Pe urmă ne-am apucat serios de treabă.. scriam câte trei piese pe zi, le trageam pe microfon la 6 lei și nu mai știu ce făceam cu ele că nu era Youtube și astea. A apărut Myspace-ul la un moment dat, dar parcă puțin mai târziu.
Cert e că după 1 an, maxim 2, aveam deja concerte la Rockoteca (actualul Heaven’s Hell). Cântam de obicei în deschidere cam la toată lumea. Pe urmă mi-am făcut altă trupă: Punct Absent – cu un băiat Lian și am scris un album care n-a văzut lumina zilei din diferite motive. Între timp l-am cunoscut și pe Junk, care făcea parte dintr-un crew „rival”, să zic așa.
La 18 ani am plecat în Anglia să fac o facultate că mă plictiseam tare în România. Pierdeam veri una după alta și-mi venea să mă dau cu capul de pereți. În vacanțe mă întorceam în Constanța și la un moment dat i-am propus și lui Junk să intre în trupa noastră și să facem un album. Am scris vreo 30 de bucăți, dar nu erau închegate că eu eram acolo, Junk era aici, Lian își făcea cadeția ca și navigator, așa că fiecare scria din realitatea lui și nu a mers.
După ce am terminat facultatea am hotărât să mă întorc în țară să fac muzică. Mi-am zis că dacă nu o fac acum cât sunt tânăr… atunci când? Am tras două piese pe care le-am pus pe Youtube sub numele Punct Absent. Apoi am rămas doar eu cu Junk, pentru că Lian era mai tot timpul plecat pe mare și am zis să lucrăm în formula asta Samurai & Junk. Și ne-am pus pe treabă….
Apropo.ro: Din versurile voastre am înțeles așa: „Bogdan, artist romantic, golan” și Junk: „Mi se spune Junk, același vagabond”. Cum fac casă bună două astfel de personalități?
Junk: Așa sunt rapperii în general… niște bagabonți. Noi doi avem un trecut plin de golăneli și ne cunoaștem destul de mult și de aceea pe plan muzical ne completăm foarte bine, deși avem două stiluri diferite.
Samurai: Ca și personalități, nu suntem prea diferiți, d-asta ne și înțelegem foarte bine. Plus că sunt multe lucruri care ne leagă, iar pe lângă timpul petrecut împreună, cea mai consistentă ar fi muzica. Chiar dacă separat abordăm diferit hip-hop-ul, când e vorba să ne întâlnim pe o piesă, știm care e sound-ul „de mijloc”, să zic așa, și lăsăm o amprentă unică.
Apropo.ro: Am mai observat că Junk este cu colaborările cu diverși artiști, în timp ce Samurai este cel pe care îl regăsim mai mult pe piese solo. Ne putem aștepta într-un viitor apropiat și la materiale separate?
Samurai: Da. Albumul meu solo este deja într-un stadiu avansat. Sau cel puțin așa îmi place să cred. Mai am o grămadă de muncă la el, dar încerc să mă organizez cât mai eficient. Cât despre colaborări, nu știu dacă este nepărat așa, doar că eu scriu foarte mult și de multe ori când mă apuc de o piesă nu mă las până nu umplu bitu. Se întâmplă să dau pe urmă piesa la diferiți artiști, să-i invit pe ea și să-mi zică: „Frate, unde să mai scriu și eu că e gata piesa?!”. Dar o să fie și feat-uri. Chiar sunt câteva care or să apară curând.
Junk: Dacă primesc un bit de la un MC sau producător și îmi place, mă arunc. Dacă suntem și tovarăși, cu atât mai bine. Acum lucrez cu Phunk B și gAZAh la un EP care sper să iasă în toamnă.
Apropo.ro: Care credeți că este rețeta succesului a artistului hip-hop din zilele noastre? O dețineți?
Samurai: Eu unul, cred că am aflat sau cel puțin sunt foarte aproape de una dintre „combinațiile câștigătoare”, să zic așa. Însă nu vreau să dezvălui prea mult. Mi-a luat atâția ani să descifrez, să disec și să reconstruiesc singur, fără să-mi explice nimeni nimic, așa că o să-mi rezerv dreptul de a fi atât de egoist încât să nu împart cu aspiranții la titlu. Sunt foarte bun la cuvinte alese și dacă m-aș pune să explic i-aș sări pe mulți câteva etape. Ori nu am niciun interes să fac asta. Fiecare pe pielea lui… poate nu e cea mai sănătoasă mentalitate, dar așa m-a educat viața de la o anumită vârstă încoace. Cel mai important e să fii sincer cu tine, inclusiv în ceea ce faci, iar asta presupune să te cunoști foarte bine.
Junk: E destul de greu să ai succes ca artist de hip-hop în România. Eu încă nu știu care e rețeta succesului. Nici Samurai nu o știe… a mințit. Glumesc.
Apropo.ro: Fani aveți mulți, știu asta. Dar ce critici ați primit și din partea cui au venit?
Junk: Sunt mulți care își pierd timpul doar în fața calculatorului… nici nu vreau să comentez.
Samurai: Cele constructive vin din partea prietenilor adevărați. De multe ori sunt greu de digerat, că te aștepți ca ei să fie cei care te susțin necondiționat, iar când vezi cu câtă ușurință pot să te desființeze prin câteva cuvinte, cuvinte care, culmea, sunt tocmai armele tale… Dar ăștia sunt prieteni adevărați și n-am mai mult de o mână. În rest.. nu știu din parte cui au venit, că se ascund după un profil de Youtube.
Apropo.ro: Care este cel mai bun sfat pe care l-ați primit în ceea ce privește cariera?
Samurai: După cum ziceam mai sus, nu prea am primit sfaturi pe tema asta. Noi oricum am evoluat enorm, constant, așa că majoritatea ne-a zis doar „Dă-i înainte!”.
Apropo.ro: Cât timp vă vedeți făcând muzică?
Junk: Să vedem cu rețeta aia și mai vorbim.
Samurai: Aveam o oglindă în fața căreia repetam, dar a căzut Junk peste ea și a spart-o. Acum doar mă aud când fac muzică. Lăsând gluma deoparte, am zile în care impresia că mă apropii de capătul drumului. Alea sunt zilele când intervin alte aspecte ale vieții. Dar în majoritatea zilelor mă simt ca și cum deabea am început.
Apropo.ro: Care este titlul pe care ați vrea să îl vedeți pe prima pagina a ziarelor, legat de numele voastre?
Samurai: În mintea mea, ca să apari pe prima pagină a ziarelor, trebuie să fi făcut ceva foarte rău (sau foarte ilegal) și să te fi prins. Plus că, prima oară când am apărut în ziar, anul trecut, scria de Samurai și Junk, cum că vom participa la Ursus Evolution, și era o poză cu Junk și un fan… așa că sunt sceptic că vreau să apar.
Junk: Paranoia 13 în Casă!
Apropo.ro: Ce efect credeți că are muzica voastră asupra publicului? Și ce efect ați vrea să aibă?
Junk: Avem piese cu efect pozitiv, dar și unele mai întunecate. Prin asta am trecut noi, asta am simțit în momentul respectiv, asta am scris. Fiecare interpretează ce vrea. Nu cred că am îndemnat pe nimeni până acum să facă ceva nasol sau să îi trimit la biserică.
Samurai: Îmi place întrebarea asta. Eu vreau să fac muzică adevărată, nu doar bucăți de rap pe un bit. Melodii care să-ți transmită o stare sau o imagine când închizi ochii și asculți. Nu vreau să spăl pe creier copii de 14 ani și să-mi formez o armată de zombii. Îmi place să cred că mă adresez unui public destul de matur încât să discerne care e partea bună din ce zic eu, să știe cu ce să „plece acasă”. Dacă scriu o piesă întunecată, vreau să-i transmit ce-am trăit în mod direct printr-un sentiment. Nu să-i bag în cap să facă și el ce-am făcut și eu și să vadă el după aia cum e. Vreau să se mulțumească cu sentimentele cu care îl hrănesc fără să simtă nevoia să experimenteze. Dacă vreau să experimenteze ceva, îi recomand pe piesă în mod direct. Că mai fac și asta.
Apropo.ro: Care este cea mai frumoasă piesă pe care ați scris-o?
Junk: „Plânsul Sirenelor” – îmi place foarte mult cum a ieșit.
Samurai: Dintre ale mele solo, m-am atașat enorm de Lucy în ultimul timp. Mi se pare că am adus ceva nou în hip-hop-ul românesc cu piesa aia și nu am să o las așa. De la Samurai & Junk… avem o piesă nelansată care o să apară pe compilația „Paranoia! Please”. Nu are nume încă. E despre România. Se întâmplă o dată la ceva vreme să scriem câte o piesă despre România. Prima a fost „Plânsul Sirenelor”, asta a fost a doua și mai e una pe albumul meu. Are un sample de la Cargo și mi se pare geniala piesă. Abia aștept să iasă!
Apropo.ro: Spuneți-mi o piesă pe care ați ascultat-o și care v-a marcat!
Samurai: Lost boyz – „Renee”. Mă rupe sound-ul ăla! Unde mai pui că și povestea e genială!
Apropo.ro: Cărui artist i-ați oferi titlul de „cel mai tare rapper din toate timpurile”?
Junk: Biggie Smalls.
Samurai: Eminem. Fără să mă gândesc de două ori. Întreabă pe oricine are c***e, să recunoscă!
Apropo.ro: O listă cu 5 piese pe care le recomandați celor care vă apreciează?!
Junk: The Notorious B.I.G. – „Suicidal Thoughts”, Fat Joe – „Shit Is Real”, Jeru The Damaja – „Come Clean”, Nas – „One Love”, Big L – „Lifestyles Of The Poor And Dangerous”.
Samurai: 2pac – „Starin’ Through My Rear View”, Beyonce feat. Jay-Z – „Bonnie & Clyde”, RZA – „Long Time Coming”, și ceva mai din zilele noastre: Yelawolf Feat. Rittz – „Box Chevy Pt 3”, Travis Barker & Yelawolf – „Whistle Dixie”,
Apropo.ro: La ce să ne așteptăm în 2013 de la Junk și Samurai?
Samurai: În formula asta vreo 3-4 piese noi pe compilație, câteva clipuri, ceva concerte și mai vedem. Eu sunt pe ultima sută de metri cu primul meu album solo. Adică îl termin curând de scris, ceea ce înseamnă cam jumătate din muncă. Dar mă mențin ocupat și sper să nu fie foarte mult de așteptat.
Samurai (stânga) și Junk (dreapta)
5 lucruri care nu le știați despre Samurai
1: Am absolvit o facultate de arte și ilustrație în Anglia, dar m-am intors în România ca să fac muzică.
2: Primul meu album se chema „Scris de o pană ruptă” și trebuia să apara în 2006. Încă mai sunt câteva piese de pe el urcate pe net pe myspace.com/punctabsent
3: Nu-mi plac surprizele.
4: Nu mănânc dulciuri.
5: Într-o zi m-am uitat în fișierul în care îmi păstrez textele și am realizat că aveam peste 600 de bucăți scrise (asta acum 2 ani).
Sursă Foto: Vasile Liviu Octavian pentru ALN Studio