Pagini din ”Craii de Curtea veche”, la Teatrul Metropolis

Continuînd tradiţia de a aniversa mari actori ai teatrului
românesc, Teatrul Metropolis vǎ aşteaptǎ sâmbǎtǎ, 29 mai, ora 20:00
la premiera spectacolului „Pagini din Craii de Curtea Veche”, dupǎ
Mateiu Caragiale,un magistral recital de teatru oferit de ALEXANDRU
REPAN cu ocazia implinirii a 45 de ani de carieră şi 70 de ani de
viaţǎ.

El însuşi spirit matein, rǎzboinicul cuceritor din viatǎ dar şi
de pe scenǎ, Dimitrie Cantemir al filmului românesc, eternul june
prim cu un talent de excepţie – remarcat şi încurajat de Horia
Lovinescu, absolvent al Facultǎtii de Istorie înaintea celei de
Artǎ Dramaticǎ, ALEXANDRU REPAN ne întinde nada poveştilor acestor
„‘alter ego’ ai noştri, atît de intimi nouǎ, balcanicilor, acestor
‘trei crai'”, dupǎ cum îi caracteriza George Cǎlinescu.

„Scris pe masa din restaurant, la tripou, în sala de şedinţe a
judecǎtorului de pace, culoare verde…” iatǎ cum nota în jurnalul
sǎu, Mateiu Caragiale, în 1921, despre Partea a II-a a „Crailor”,
„Cele trei hagialîcuri”

” Ce vreţi, sîntem aici la porţile Orientului, unde totul se
înfǎţiseazǎ mai puţin grav ” Raymond Poincaré

Levantini, boemi, cavaleri decadenţi ai sindrofiilor culinare
bucureştene şi nelipsiţi ai Casei Arnotenilor – ce se aflǎ astazi
in spatele actualei cladiri a CEC-ului, pigmentanţi cu acea esentǎ
tare de parfum al nopţilor pierdute, Pantazi, Paşadia şi Gore Pirgu
trǎiesc bucuria banchetelor platoniciene, fǎcând apel la argot-ul
atât de pitoresc şi savuros mânuit cu atata eleganta de Mateiu
Caragiale. Absenteişti ai vieţii publice şi visǎtori, danteşti pâna
in mǎduva oaselor, epicureni şi iconoclaşti, craii au voluptatea
viciului dar si nobleţea cavalerilor medievali. Odatǎ intraţi pe
tǎrâmul crailor…purtaţi de inegalabilul şi inconfundabilul glas
al lui Repan, „cu atare atmosferǎ de viciu şi de vrajǎ, cu atari
zaimfuri de transfigurare peste realitǎţile cotidiene şi vulgare,
suntem, de fapt, pe drumul întâmpinǎrii Crailor de Curtea Veche
(Perpessicius)

Fiul cel dintîi al lui I.L. Caragiale, nǎscut în anul şi doar la
câteva zile de data la care urma sǎ aibǎ loc premiera piesei „D-ale
carnavalului”, 1885, Mateiu Ion Caragiale se naşte din legǎtura pe
care tatǎl sǎu a avut-o pe vremea când lucra la Regia
Monopolurilor, adicǎ la 33 de ani, cu Maria Constantinescu,
rentierǎ, mai tânǎrǎ decât autorul celebrei Scrisori pierdute, cu
12 ani. Ulterior, Mateiu va fi adoptat de familia Caragiale, ca
urmare a casatoriei tatǎlui cu Alexandrina, fiica celebrului
arhitect Gaetano Burelly.
Prozator, pictor, istoric şi herald, Mateiu se va lupta 17 ani cu
proza Craii de Curtea Veche începutǎ în anii 1910, fiind încheiatǎ
în anul 1927, si publicatǎ de editura „Cartea Româneascǎ” în
1929.