Ora de biologie

de Raluca Blanaru
Merg destul de repede dar calea parca mi se dubleaza, drumul se repeta, nu mai reușesc sa ajung acasa. Poate ca doar mi se pare mie caci orice este posibil în aceasta stare a mea, o stare de plictis, de o ușoara depresie morala, fiind prea mult agasata la școala de multitudinea cerințelor profesorilor.

Totuși ajung la semaforul ce-mi indica faptul ca ma aflu în cartierul meu, în preajma casei mele.

Aștept, caci roșul aprins persista și ma oprește din drumul meu hipnotic. Nu mai support așteptarea, parca m-am oprit în timp, parca dureaza o veșnicie. Privesc persoanele de lânga mine, poate observ vreo urma de nedumerire pe chipul lor, poate și ceilalți se întreaba de ce culoarea aceasta ne oprește atât de mult timp. Automobilele își continua calea regulamentar, într-o viteza nebuna, împiedicându-ma pe mine sa încalc regulile și sa traversez.

Aud în spatele meu cum doua doamne vorbesc necontenit despre orice altceva înafara de semafor sau de bizarieria care ma înconjoara. Aud toate sunetele distorsionate asemenea unui robot cu bateriile epuizate și nu ma pot concentra absolut deloc, nu mai pot face nimic, sunt blocata în fața semaforului care indica « interzis ».

O toropeala stranie ma invaluie, aș fi în stare sa ma odihnesc lânga bordura deoarece este insuportabila așteptarea. Dar nici nu am avut timp prea mult sa reflectez la starea mea somnolenta pentru ca o agitație, o panica ma stapânește acum.

Am privit în urma mea la cele doua doamne vorbarețe, la stânga, la dreapta și vad toți oamenii stând pe loc și așteptând, doar mașinile se mai mișca, în rest nimic. Vântul și-a oprit adierile, astfel și copacii sunt niște stane de piatra; m-am decis sa ma uit la ceas pentru a ma lamuri ca timpul nu sta în loc și poate-mi revin.

Nici nu am reușit sa-mi îndrept privirea catre cadran, ca un sunet deranjant de tare îmi ajunge la urechi. « Raluca ! »striga colega mea de banca, « e pauza ! ». Cum? Ce ? Poftim ? Am visat cu ochii deschiși, asta este explicația, sigur nu ma aflu într-o alta stare ce ma cuprinde în fața semaforului ?

Nu mai trebuie sa caut o explicație pentru starea meaÂ…deci era doar un vis cu ochii deschiși, din ora de biologieÂ…ce bineÂ…