Opt tehnologii care pot schimba lumea afacerilor

03 06. 2002, 16:27
Nimic nu este mai dificil decat sa prevezi evoluția științei și tehnologiei sau impactul pe care noile tehnologii, care par acum subiecte de carți science-fiction, le vor avea în viitor asupra afacerilor. Fostul președinte al IBM, Thomas J. Watson, aprecia,

Nimic nu este mai dificil decat sa prevezi evoluția științei și tehnologiei sau impactul pe care noile tehnologii, care par acum subiecte de carți science-fiction, le vor avea în viitor asupra afacerilor.

Fostul președinte al IBM, Thomas J. Watson, aprecia, în anul 1943, ca piața mondiala poate „absorbi” aproximativ cinci computere, iar Bill Gates prognoza, în 1981, ca o memorie de 640 kilobiți ar trebui sa fie suficienta pentru oricine.

De unde se vede ca și experții greșesc. Dificultatea de a citi viitorul rezida, probabil, în faptul ca noile tehnologii nu au întotdeauna o traiectorie lineara.

Interacțiunea dintre domeniile cunoașterii poate avea ca rezultat apariția de noi discipline, iar progresul se poate manifesta în direcții neașteptate.

Daca istoria poate servi drept referința, unele dintre cele mai semnificative tendințe tehnologice ale viitorului au șanse sa apara la intersecția disciplinelor care abia acum încep sa înfloreasca. Desigur, previziunile pot sa nu devina realitate decat într-o oarecare masura, însa lucrul cel mai important este abilitatea de a îmbrațișa schimbarea atunci cand se produce.

Cercetarile de ultima ora pot fi împarțite în patru domenii principale – infotehnologie, știința materialelor, bioștiința și energie – fiecare avand propria grupa de derivate. Și cu imaginație și curaj, acțiuni care țin acum de SF se pot traduce în viitor în povești de succes și munți de bani.

Materiale biointeractive

În vederea obținerii de senzori high-tech pentru organismele însuflețite va fi necesara dezvoltarea unor mecanisme de control sigure și eficiente. Dispozitivele de detectare biologica vor deveni suficient de mici pentru a locui pe sau în interiorul oamenilor, animalelor și plantelor, de unde vor putea monitoriza sanatatea „gazdei” și, eventual, vor putea acționa în caz de necesitate. Unele materiale biointeractive au aparut deja.

Compania Sensatex a produs o camașa care integreaza biosenzori în țesatura, meniți sa monitorizeze semnele vitale, precum bataile inimii și temperatura corpului, și sa transfere datele catre un laptop prin intermediul unui transmițator-receptor mobil.

De asemenea, oamenii de știința au început sa lucreze la un echipament de lupta care își modifica culoarea pentru a crea camuflaj sau pentru a indica expunerea la arme biologice sau chimice. În ultima instanța, materialele biointeractive și-ar putea gasi utilizare și în interiorul corpului. Mai multe companii se pregatesc sa testeze anumite tipuri de cristale care pot forma un os artificial.

Centre de producție a biocombustibililor

Obiectivul acestora ar fi înlocuirea țițeiului cu combustibili obținuți din plante modificate genetic. Ulterior, ar trebui rezolvate probleme precum marirea randamentului recoltelor, controlul efectelor pe care le-ar avea asupra mediului cultivarea în acest scop a plantelor și renovarea infrastructurii depașite.

Alcoolul etilic, alcoolul metilic, biomotorina și alți combustibili obținuți din produsele agricole pot reduce emisiile poluante și elimina dependența de țițeiul importat.

Însa extinderea culturilor de plante modificate genetic ar putea periclita alte resurse, precum panzele freatice. Disputele generate astazi de petrol s-ar putea transforma, maine, într-o lupta acerba pentru apa.

Dispozitive bionice

Crearea acestor sisteme artificiale ar putea fi motivata de necesitatea înlocuirii anumitor parți ale trupului. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, trebuie dezvoltate mai întai surse de alimentare cu energie mai mici și mai durabile. De asemenea, este necesara construirea de microcipuri care sa poata fi integrate în corp în deplina siguranța.

Dispozitivele bionice din prima generație, precum stimulatoarele cardiace, au îmbunatațit viața a zeci de mii de oameni. Sisteme din generația urmatoare vor crea proteze sofisticate sau chiar organe artificiale.

De exemplu, armele bionice vor fi fabricate din materiale plastice flexibile și conductoare de electricitate, care vor putea primi comenzi direct de la creier.

Cercetatorii Universitații din New Mexico au dotat un schelet cu mușchi din polimeri, care i-au permis sa pedaleze o bicicleta.

De asemenea, o companie americana ar putea scoate pe piața, în mai puțin de doi ani, un implant auditiv care poate fi reîncarcat cu energie în timpul nopții, prin intermediul tegumentului.

Cognitronice

Termenul poate parea bizar, însa el exista deja în science fiction și se refera la conexiunea care s-ar putea realiza între creierul uman și un computer. Eforturile actuale de a realiza o conexiune între creier și computer sunt primitive. Dar pot deveni realitate.

Cand un pacient se gandește sa își miște piciorul paralizat, de exemplu, un cateter plasat în creierul sau poate converti impulsul în comenzi care mișca cursorul unui computer. Provocarea la care trebuie sa raspunda cercetatorii este dezvoltarea de interfețe viabile și mobile între computer și creier.

Primele aplicații ale acestei discipline vor ajuta pacienții infirmi sa reînvețe deprinderile de baza. Însa, pe masura ce senzorii vor deveni mai sofisticați, telekinezia asistata de computer va fi posibila. Oamenii vor putea stinge sau aprinde lumina, modifica postul TV vizionat sau conduce automobilul doar cu ajutorul unui simplu gand.

Genotipare

În viitor, ființele umane ar putea fi clasificate în funcție de informațiilor lor genetice. Pentru ca acest lucru sa se realizeze, va trebui sa se descopere toate secretele genomului uman. Genotiparea determina relația dintre ADN, codul genetic al umanitații și caracteristicile care fac fiecare individ sa fie unic.

Dupa ce se va descoperi funcția fiecarei gene, cercetatorii vor putea izola genele care joaca un rol în determinarea trasaturilor fizice, a longevitații și a apariției maladiilor.

Dar ce reguli pot guverna dezvaluirea informațiilor genetice? Cine va avea acces la ele? Raspunsurile la aceste întrebari vor genera, cu siguranța, numeroase controverse.

Știința combinatoriala

Prin combinarea analizelor statistice cu puterea masiva de calcul s-ar putea reduce timpul afectat cercetarii. Pana la obținerea acestui rezultat, trebuie dezvoltate instrumente care sa administreze cantitați uriașe de date.

Mai mult o metoda științifica decat o disciplina, cercetarea combinatoriala revoluționeaza știința tradiționala, deoarece renunța la utilizarea de ipoteze pentru a testa teorii.

Pe masura ce capacitatea computerelor crește, știința combinatoriala ar putea face pentru domeniul descoperirilor ceea ce a facut Excel pentru serviciile financiare, și anume obținerea unor scenarii complexe la simpla apasare a unui buton.

Manufactura moleculara

Obiectivul acestei discipline este la fel de vechi ca și alchimia: a construi practic orice plecand de la nimic.

Pentru construirea de structuri complexe va trebui inventate dispozitive moleculare care pot manipula atomi la fel de ușor ca un joc Lego.

Deși oamenii de știința au reușit sa poziționeze atomi pe o suprafața, nimeni nu s-a apropiat de scopul final: asamblarea atomilor.

Știința nucleara cuantica

Prin perfectarea acestei discipline, ar putea fi creata o puternica sursa de energie care nu ar emite radiații reziduale. În testele efectuate, o folie de hafniu – element extrem de rar, similar cu zirconiul – este încarcata cu energie și bombardata cu raze X.

Atomii de hafniu elibereaza apoi impulsuri electrice care amplifica exponențial puterea razelor X. Forțele aeriene americane prevad utilizarea acestor raze X pentru dezactivarea rachetelor.

Disciplina ar mai putea avea aplicații în fotolitografiere, prin gravarea circuitelor pe microcipuri mai performanțe.

Mihaela AndrieșZIARUL FINANICAR