Omul care-ți face pofta

de Raluca Benga

Vânat în sos de vin, langusta umpluta, frigarui din ficat de rața pechineza, clatite cu înghețata și tot felul de sosuri apetisante stau înșirate pe mesele din sala în care are loc înca o ediție a Olimpiadei de Gastronomie. Este un adevarat regal culinar. Pentru vizitatori este un spectacol. Pentru maeștrii bucatari aceste preparate înseamna aproape un an de exersare a rețetelor.

Meniu pentru 110 persoane

„Ultima ediție a olimpiadei a avut loc în octombrie 2000, la Erfurt, în Germania. România a fost prezenta cu Echipa Naționala. Am fost selecționați de un juriu foarte sever. Tematica e anunțata cu un an înainte. Totul trebuie pregatit în cele mai mici amanunte. Standardele sunt foarte ridicate”, povestește Dumitru Burtea, președintele Asociației Naționale a Bucatarilor și Cofetarilor din Turism. A participat o echipa de șapte bucatari români. Toți maeștri în arta culinara. În prima zi a competiției s-au prezentat preparate reci și calde pe platouri festive pe diferite teme, impuse de organizatori. În ziua a doua, la proba numita „Restaurantul Națiunilor”, echipa României a pregatit un meniu diferit pentru 110 persoane. Chiar și juriul a salivat dupa preparatele din piept de rața, gustarile din file de șalau și prajiturile cu fructe de padure și brânza de vaci.

Mâncare sanatoasa

„Gastronomia este o arta. Conteaza gustul, dar și aranjamentele. În Occident, pentru aranjarea unei mese festive se folosesc arhitecți și designeri”, marturisește Dumitru Burtea. Considera ca românilor le lipsește „cultul mesei”. „Este o consecința a perioadei comuniste, în care mâncarea era și ea dirijata”, spune maestrul. România a participat înca din 1937-1938 la saloanele mondiale de la New York și Paris, unde gastronomia, folclorul și artizanatul românesc au avut succese deosebite. Dupa 1970, am început sa ne impunem în cele mai importante competiții oficiale de arta culinara. „Bucataria româneasca trebuie adaptata la pretențiile actuale. Acum lumea nu se mai da în vânt dupa mâncaruri cu multa grasime. Chiar daca pastram rețetele tradiționale, trebuie sa ne gândim și la sanatate”, spune Dumitru Burtea.

Ionica din Japonia

„Românii care au plecat în diferite colțuri ale lumii au deschis restaurante mai mari sau mai mici. Au facut cunoscute preparatele noastre specifice: mititeii, cârnaciorii oltenești, iahnia de fasole, sarmaluțele. În toate țarile prin care am umblat am gasit cel puțin câte un astfel de bistro”, povestește Dumitru Burtea. În 1979, maestrul bucatar brașovean și alți câțiva specialiști de la ONT Carpați au fost invitați în Japonia, la un schimb de experiența. „Am deschis atunci un restaurant cu specific românesc, care funcționeaza și acum. Patronul se numește Oikowa, dar noi i-am spus Ionica. Când ne trimite scrisori, se semneaza cu numele pe care i l-am dat noi”, povestește maestrul bucatar.

„Acasa gatește soacra”

Cu toate ca în fiecare zi are în fața zeci de platouri cu mâncaruri, care de care mai sofisticate, Dumitru Burtea spune ca acasa nu face mofturi. „Nici eu, nici soția mea n-avem timp sa gatim acasa. Aproape întotdeauna masa este pregatita de soacra mea, care e o foarte buna gospodina. E foarte pofticioasa și spune ca, daca ar fi fost în locul meu, ar fi ajuns demult la 100 de kilograme. Eu sunt, însa, un adept al echilibrului. Vreau sa ma mențin în forma, chiar daca ma cheama Burtea”, glumește maestrul bucatar. „La noi, la restaurantul Rapid, fac practica elevii de la patru școli cu specific gastronomic. Din pacate, vin aici cu foarte puțin entuziasm. Daca nu-ți place ceea ce faci, este greu sa ajungi un bun meseriaș”, spune maestrul cu tristețe.

Prima olimpiada gastronomica

Olimpiada de Gastronomie se organizeaza din patru în patru ani. Prima ediție a avut loc în anul 1896, la Berlin. Pâna acum, România a participat la opt olimpiade cu echipa naționala, iar în anul 1996 s-a prezentat și cu o echipa regionala, a Hotelului Intercontinental din București.

Asociația bucatarilor

Asociația Bucatarilor și Cofetarilor din România a fost înființata în 1971. În 27 noiembrie 2001, membrii acesteia au sarbatorit 30 de ani de activitate. Înca de la început, asociația își propunea sa dezvolte arta culinara potrivit tradiției românești. Maeștrii bucatari încearca și acum sa educe consumatorul.

Bucate de Craciun

Maestrul bucatar Dumitru Burtea spune ca de pe masa de Craciun nu trebuie sa lipseasca aperitivele proaspete facute în casa dupa taierea porcului: toba, caltaboșii și cârnaciorii. Sarmaluțele pot fi facute dupa mai multe rețete și preferințe. Chiar și vegetarienii se pot bucura de sarmaluțe din orez și legume. La desert trebuie neaparat sa avem pe masa macar un cozonac, chiar daca am reușit sa preparam și prajituri mai sofisticate.

Revelion festiv

Pentru Revelion, Dumitru Burtea le recomanda gospodinelor mai pretențioase chiar câteva preparate care au fost pregatite de echipa naționala a bucatarilor români la Olimpiada de la Erfurt. „Un platou mai deosebit poate fi realizat din langusta umpluta cu crabi. Se folosesc piciorul și coada langustei. Totul se servește cu garnitura și sos. Adepții vânatului pot realiza un platou din friptura de spinare și pulpa de caprioara garnisite cu fructe de padure. Carnea se fierbe în vin, iar sosul rezultat se combina cu o parte din fructe și se servește împreuna cu friptura. Se poate adauga și un sos Cumberland, o combinație de zeama de citrice și gem de coacaze. De pe masa de Anul Nou nu trebuie sa lipseasca nici dulciurile apetisante. .(Brasoveanul)