Odiseea spatiala – Renault Espace
Multi constructori au preluat ideea autoturismului monovolum lansata de Renault, insa originalul continua sa conduca segmentul monovolumurilor mari de pe piata europeana, fiind si astazi lider de vanzari. Totul a inceput cu o propunere facuta lui Renault de Phillipe Guedon, seful de produs al grupului Matra, partener traditional al constructorului francez atat in probleme de fabricatie, cat si de design.
Ideea unui automobil polivalent, capabil sa transporte sapte persoane in conditii de confort ridicat si capabil sa transporte obiecte agabaritice foarte mari gratie habitaclului monovolum si podelei plate, exista de mult la Matra. Ea a fost prezentata mai multori constructori de automobile, insa verdictul unanim a fost ca o astfel de masina nu ar avea nici un fel de viitor pe piata europeana. Singurul om care a avut revelatia unui succes mondial cu un astfel de automobil a fost Jaques Cheinesse, fostul sef al departamentului „Vehicule de clasa mare si de lux” al Renault, mai ales ca si constructorul francez facea unele cercetari in aceasta directie a vehiculelor de familie.
„Serviciul de marketing al Renault, realizase un studiu foarte documentat in ceea ce priveste utilitatea lansarii pe piata a unui vehicul familial de vacanta, inspirat intr-o oarecare masura din VAN-urile vandute pe piata SUA. Ne propusesem realizarea unui automobil cu volum interior foarte mare, locuri individuale pentru toti pasagerii si habitaclu unitar, care sa iti dea posibilitatea unui acces complet liber din spate pana in fata masinii. Din acest motiv, propunerea lui Matra s-a mulat perfect pe conceptul dezvoltat de noi, astfel ca proiectul a demarat si a fost finalizat foarte rapid”, declara Jaques Cheinesse, parintele spiritual al lui Espace.
Esential era ca noul concept de automobil sa fie complet separat de lumea vehiculelor comerciale pentru transportul de persoane, in sensul ca nimeni nu dorea realizarea unui microbuz de lux, asa cum se intampla pe piata americana sau japonea. Espace trebuia sa ofere calitatile de habitabilitate ale acestora, insa pasagerii trebuiau sa beneficieze de toate atuurile unei berline de segment mare. Din acest motiv, inca de la prima generatie, Espace nu a adoptat solutia usilor laterale culisante, ramanand pana si in ziua de astazi fidel usilor clasice, rabatabile, chiar daca moda a mai evoluat intre timp.
Postul de conducere a fost un alt „clou” al proiectului; el trebuia sa fie perfect similar cu al unui autoturism obisnuit, atat din punct de vedere al posturii celui de la volan, cat si al gruparii comenzilor sau al senzatiei oferite in timpul condusului. Strict din acest punct de vedere, Espace trebuia sa fie un break ceva mai inalt si atata tot.
Si din punct de vedere al nivelului de securitate si performanta, Espace trebuia sa se inscrie in categoria autoturismelor de segment mare, acesta fiind motivul pentru care Renault si Matra au adoptat caroseria realizata din materiale compozite – pentru asigurarea unei mase proprii cat mai reduse – precum si cele mai puternice propulsoare care erau disponibile la acel moment.
Revolutionare pentru vremea respectiva, au fost scaunele ce echipau Espace. Pe langa faptul ca totti cei sapte pasageri dispuneau de locuri individuale, scaunul soferului si cel al pasagerului din fata erau pivotante, iar cele doua scaune de pe al treilea rand se puteau demonta pentru a mari capacitatea portbagajului.
Odata stabilit caietul de sarcini al proiectului, cu caracteristicile de baza prezentate anterior, Renault impreuna cu Matra au finalizat primul exemplar master la inceputul lui 1983. In martie, au demarat primele incercari ale prototipurilor functionale, iar in aprilie 1984, Espace este prezentat oficial presei. Vanzarile pe piata franceza au debutat in luna iulie a aceluiasi an, cu versiunile 2000 GTS si 2000 TSE, echipate cu motor cu benzina de 110 CP. In decembrie, oferta a fost completata si cu un propulsor turbo diesel de 88 CP.
Incepand din 1985, vanzarile lui Espace crescusera atat de mult, incat uzinele Matra de la Romorantin nu mai faceau fata ritmului de productie, astfel ca in 1987 asamblarea a inceput in paralel si la fabrica Renault din Dieppe. In ianuarie 1988 vanzarile au atins 192.000 de exemplare, iar Renault a operat un face lift al partii frontale, in zona farurilor si calandrului, fiind introduse suplimentar si versiunile cu tractiune integrala, comercializata sub denumirea Quadra.
In 1991, la Salonul Auto de la Geneva, Renault a prezentat cea de-a doua generatie a lui Espace. In afara de estetica, adusa la nivelul anilor 90, modularitatea interiorului a fost majorata prin introducerea unui mare numar de spatii de depozitare. Sistemul de climatizare al interiorului era considerat foarte sofisticat pentru momentul respectiv si tot acum, a aparut si cea de-a doua trapa de sticla, destinata pasagerilor de pe randul al doilea. A fost pastrat conceptul de caroserie realizata din materiale compozite, iar montantii parbrizului au fost reproiectati, astfel incat vizibilitatea celui de la volan a fost imbunatatita cu 40%. Primele doua generatii ale lui Espace au fost vandute intr-un total de 500.000 de exemplare, cifra atinsa – coincidenta! – in iulie 1996, la fix 12 ani de la momentul lansarii
A treia generatie a lui Espace a fost prezentata in octombrie 1996, la Salonul Auto de la Paris. Modelul aducea extrem de multe noutati in aceasta gama de automobile, cele mai importante fiind indicatoarele de bord complet digitale, montate in zona centrala a plansei de bord si scaunele reproiectate, mai compacte, dar mai confortabile in acelasi timp, ce au permis obtinerea in habitaclu a unui volum util mult mai mare. De asemenea, scaunele de pe randul al treilea erau culisante, rabatabile si demontabile, ceea ce marea semnificativ posibilitatile de modularizare ale interiorului masinii.
In ianuarie 1998, Renault a realizat o versiune majorata a lui Espace, ce a fost prezentata sub denumirea de Grand Espace la Salonul Auto de la Geneva. Modelul se distingea prin ampatamentul marit cu 27 de cm, ceea ce conferea mai mult spatiu pasagerilor de pe randurile doi si trei, concomitent cu marirea capacitatii portbagajului. Pana la sfarsitul lui 2001, Renault Espace a acaparat o cota de 18,5% din totalul pietei europene de monovolume, vanzarile totale ale celei de-a treia generatii totalizand 365.200 de exemplare.
Actualul Espace a fost prezentat in septembrie 2002, comercializarea incepand in ianuarie 2003 pentru ambele versiuni de ampatament. Nu numai ca Espace a fost declarat de catre Euro NCAP cel mai sigur vehicul din segmentul sau – performanta valabila de altfel si pentru a treia generatie a lui Espace – dar a fost totodata primul automobil care a primit cotatia maxima de cinci stele din partea consortiului european, obtinand totodata si cel mai mare punctaj acordat vreodata, de 35,11 puncte din 37 posibile.
La fel ca si modelele precedente, Espace IV a fost un succes inca din prima etapa a comercializarii, inregistrand dupa numai cinci luni de la comercializare o cota de piata de 22,1% in Europa. De notat ca Espace se distinge si prin cel mai mare grad de loialitate in segment, 75 % dintre clientii francezi ramanand fideli lui Espace la achizitionarea unei noi masini. In intreaga Europa, acest procent este de 66%.
Cu Espace, Renault nu numai ca a creat un nou segment auto in piata europeana, dar a deschis si noi posibilitati pentru alte categorii de automobile, Twingo, Scenic si Modus fiind cele mai elocvente exemple. Exemplul Renault a fost urmat si de ceilalti fabricanti de pe piata din Europa, insa momentan constructorul francez conduce ostilitatile la toate capitolele, inclusiv cel al sigurantei. Dupa Espace, Scenic-ul dezvoltat pe platforma tehnica a lui Renault Megane este monovolumul compact de cinci stele Euro NCAP.
Autoshow