Oamenii străzii, așa cum nu i-ai mai văzut (Poze)

În 2008, fotograful amator Lee Jeffries se afla în Londra pentru a participa la un maraton. În ziua anterioara celei în care avea loc cursa, el a decis să se plimbe prin oraș pentru a face fotografii. Lângă Leicester Square, fotograful britanic a fixat obiectivul camerei pe o tânără fără adăpost, care era acoperită cu un sac de dormit plasat între gunoaie. Femeia l-a observat și a început să țipe, atrăgându-le atenția trecătorilor.

„M-aș fi putut retrage stânjenit sau aș fi putut merge către ea pentru a-i prezenta scuzele mele”, își amintește Lee Jeffries. El a ales a doua variantă, a traversat și s-a apropiat de femeie. Tânăra de doar 18 ani, al cărei ten indica dependența de droguri, a vorbit cu fotograful și i-a explicat că părinții ei muriseră, ea rămăsese fără locuință și hoinărea pe străzile Londrei. Povestea ei l-a marcat profund pe Jeffries, acutizând interesul său pentru fotografia stradală. El nu dorea să exploateze acești oameni sau să le „fure” imaginea cum fac alți fotografi care îi consideră o țintă ușoară, ci să stabilească o conexiune cu fiecare în parte.

„Am nevoie să simt emoție în subiectele mele. Mă uit în special în ochii oamenilor – când îi văd, îi recunosc, îi simt și repet procesul de multe ori”, a mai spus fotograful. El menține relația cu acești oameni cât mai informală posibil, fără a lua notițe despre poveștile lor, preferând doar să le facă poze în timp ce dialoghează cu ei. 

Londra, 28 iulie 2011

„Multă lume trece pe lângă oamenii fără adăpost ca și cum nu i-ar vedea. Eu prefer să imi înving temerile legate de ei și să pătrund în lumea lor, în speranța că și alții vor observa că aceste persoane sunt ca noi toți”.

Lee Jeffries a călătorit în Los Angeles de trei ori, în Las Vegas, New York, Londra, Paris și Roma pentru a-și continua proiectul și încărca imaginile pe Flickr. De trei ani încoace, el a obținut premii în cadrul unui concurs anual al revistei Amateur Photographer și a mai câștigat diverse concursuri lunare care i-au adus, printre altele, un aparat foto ca premiu. Recent, el a câștigat și titlul Fotograful Anului din partea revistei Digital Camera, iar în ultimele trei luni proiectele lui au fost din ce în ce mai apreciate, circulând pe bloguri, Facebook, Twitter, dar și în presă.

„Nu pot schimba viața acestor oameni cu o baghetă magică, dar asta nu înseamnă că nu îi pot fotografia pentru a încerca să îi ajut prin a atrage atenția altor oameni asupra cazurilor lor”, a mai explicat Jeffries, care locuiește în Manchester și dezvoltă proiecte în scopuri caritabile.