– Cât de mult ţi-a lipsit realizarea unei emisiuni în direct?
Nu mi-a lipsit. Am atâtea proiecte în care sunt prinsă, încât uneori e binevenită o pauză de direct, altfel nu aş fi putut niciodată să scriu cartea „Eu nu sunt Tanta”, nu aş fi avut timp fizic, pur şi simplu, nu m-aş fi implicat în atâtea acţiuni de voluntariat, în proiecte cu studenţi sau absolvenţi de film (ultimul e 98% montat, urmează să fie înscris în competiţii)… La toate acestea se adăugă şi o casă de ţinut, cu o familie de care ţin să mă ocup în mod deosebit.
Foto: TVR 1
– Cum ai ajuns la TVR? Şi cum ai intrat în acest proiect?
Am primit un telefon de la colegii din TVR, care mă ştiau mai bine după experienţa de anul trecut, de la mare, când TVR 1 şi TVR 2 erau în toată Mamaia, cu câte 4 emisiuni, zi de zi, dimineaţa şi seară. Aşa ne-am împrietenit, aşa ne-am văzut unii pe alţii la lucru şi, probabil, acum s-a ivit un proiect în care puteam colabora din nou.
– Aparent, nu ai nicio legătură cu partenerele tale de prezentare. Sunteţi generaţii diferite, cu background-uri diferite. Ce puncte comune aveţi, totuşi?
Uite, sincer, nu m-am gândit. Nu semănăm deloc, e drept, dar fetele sunt foarte drăguţe, conştiincioase, prietenoase, deschise, fiecare pe domeniul ei e foarte bună. Nu mai zic că sunt frumoase şi au potenţial, că ziceţi că mi le laud. Pe Flori o ştiu de anul trecut, am auzit-o cântând şi mi-a plăcut foarte mult. Sonia e teribil de serioasă şi conştiincioasă, ştii că te poţi baza pe ea, că e foarte studioasă, iar Ioana e delicată, atentă şi caldă, nu ne-a luat mult să ne împrietenim.
Foto: TVR 1
– Dacă este să ne luăm după cârcotaşi, doar prezenţa ta în calitate de prezentator ar fi fost de ajuns în acest show. Cum comentezi tu acest lucru?
Nu e aşa… E plictisitor să fie un singur prezentator, e plină piaţa de acest tip de emisiuni; meseria mea de actor mă face să mă simt confortabil în echipă, e mult mai frumos şi putem să creştem împreună un proiect care să fie altfel, curat, să aibă bucurie, veselie, sinceritate, umor, uneori mai stângaci… ne asumăm şi emoţiile, şi bucuriile, zilele mai bune sau mai proaste. În echipa e altfel, e altă energie, e altă forţă.
– Dar, dacă ar fi fost să prezinţi alături de un bărbat, pe cine ai fi preferat?
Chiar nu m-am gândit… cred că m-aş descurca cu oricine, mă ajută instinctul şi experienţă destul de mult. Şi faptul că de fiecare dată plec la drum cu bucuria de a descoperi, exact ca la repetiţiile unui spectacol nou. (Uneori, repetiţiile sunt delicioase, mult peste produsul finit!)
– Din tot ce „se zice că…” despre tine, ce te deranjează cel mai tare?
Dacă vă zic că nimic, puteţi să mă credeţi? Că nu a zis nimeni nimic care să mă supere, am noroc cu carul din punctul ăsta de vedere. Lumea din presă mă iubeşte sau aşa mă simt eu. Nu am găsit răutate printre rânduri, indiferent de titluri.
– Putem spune că eşti în concurenţă cu emisiunea lui Teo Trandafir de pe Kanal D?
Nu ştiu dacă suntem la concurenţă cu cineva, eu nu mă gândesc aşa, vă spun cu mâna pe inimă. Înainte de toate, e bucuria mea că fac parte dintr-o echipă bună, profesionistă, că sunt într-o emisiune curată, unde mă simt ca între ai mei. Sper să facem emisiuni care să ţină lumea cu televizorul deschis pe TVR 1, de la 17.10.
– Eşti o prezenţă extrem de activă pe Facebook. Cât timp petreci pe reţelele de socializare?
Depinde de cât timp am, însă nu-l neglijez, pentru că e cea mai bună modalitate de a ţine legătura cu oameni dragi care sunt departe, putem promova o cauză umanitară, mai adunăm nişte bănuţi pentru cineva bolnav, mai vindem o prăjiturică sau nişte bijuterii pentru un adăpost de câini ai nimănui, mai convingem câte un om bun să-şi ia un prieten – un căţel o pisică.
– Cum arată „menajeria” ta de acasă? Câte animăluţe mai ai?
Foto: www.foto.brightadvertising.ro
Arată bine, mulţumesc. Sunt 9: 3 căţei şi 6 pisici, care sunt prieteni. Se mai nasc şi mici „conflicte”, dar nu ţin mult, ei s-au primit unii pe alţii, pentru că toţi vin din stradă, din containere de gunoi, din case dărâmate… S-au primit pur şi simplu, ca şi cum ar fi ştiut că sunt necăjiţi. În cartea mea „Eu nu sunt Tanta”, unul din capitole, cel intitulat „Soarele din casa mea”, le este dedicat.
– La ce obişnuieşti să te uiţi la TV? Care sunte serialele şi emisiunile tale preferate?
Defect profesional – mă uit la filme, în mod deosebit. Mai nou, mă uit la „Starea naţiei” de pe TVR 1, îmi place foarte mult, mă uit pe BBC Enterteinement la „Chatty Man”, când apuc mă uit la „Master Chef”, la „Hell’s Kitchen”, la Paprika, îmi place să învăţ trucuri de la maeştri.
– Ce crezi că îţi lipseşte în momentul de faţă?
O casă cu curte, în care să-mi pun un leagăn pe care să se „bată” copiii şi pisicile, o curte din care să-mi fac grădină de flori şi unde să încapă mai mulţi câini, o casă mai mare unde să am loc pentru prietenii mei.
Cătălina Matei
Se zice că…
LUNI-MIERCURI, 17.10, TVR 1
Despre Nuami…
Născută în 1962 în oraşul Pucioasa din judeţul Dâmboviţa, Nuami Dinescu şi-a început cariera în actorie la Teatrul de Stat din Reşiţa, în 1986. Un an mai târziu a ajuns la Teatrul Muzical din Braşov, ca apoi să interpreteze pe scenele din Craiova, la Teatrul Liric şi la Teatrul de Păpuşi. Din 1997a interpretat roluri ca Vaznetova în „Inimă de câine” de Mikhail Bulgakov sau şefa de bordel din „Cafeaua domnului ministru” de Horia Gârbea.
O colaborare strânsă a avut cu regizoarea Marcela Timiraş cu care a lucrat – la Secţia de Revistă – la piese ca „Desculţi şi în parc”, „Spital extremă urgenţă” sau „Îngeri pentru o zi”.
În faţa camerelor de filmat a ajuns în 2001, când a intrat în pielea personajului Tanţa, alături de Teo Trandafir. I-a dat viaţă acestui personaj timp de şapte ani, iar la TVR a început colaborarea în urmă cu un an, la emisiunea estivală „Vara pe val”.