Anul acesta, Cetatea Sighișoarei și Castelul Corvineștilor din Hunedoara au primit cel mai mare numar de vizitatori din ultimii ani. Potrivit estimarilor facute de autoritațile locale, numarul vizitatorilor în orașele și cetațile medievale s-a dublat fața de anii precedenți.
Una din explicații este ca și autoritațile, și conducerea muzeelor, și industria hoteliera din aceste zone s-au ocupat mult mai atent de promovarea turistica a locurilor istorice de pe urma carora intenționeaza sa obțina câștiguri.
Centrul istoric al Sighișoarei a reușit sa-și mențina farmecul medieval de-a lungul timpului, iar cetatea este una dintre puținele locuite din Europa. Turnurile de aparare ale breslelor și casele vechi de câteva sute de ani fac din Cetatea Sighișoarei un obiectiv turistic care atrage anual un numar mare de vizitatori români și straini, dornici sa recupereze ceva din atmosfera medievala.
Atât reprezentanții Primariei, cât și firmele care desfașoara diferite activitați în Cetate afirma ca sezonul care se încheie a adus cel mai mare numar de turiști cu care Sighișoara s-a laudat în ultimii ani. „Fața de anii trecuți, s-a constatat o creștere de aproximativ 10-20.000 de persoane”, afirma Anca Rațiu, purtatorul de cuvânt al Primariei Sighișoara.
Acest lucru înseamna automat o creștere importanta a veniturilor sighișorenilor, însa adevarata dimensiune a acestui fenomen nu poate fi stabilita, pentru ca în Cetatea Medievala au activitați turistice în jur de 15 agenți economici privați (hoteluri, restaurante, magazine, meșteri populari etc).
„Primaria, sub a carei autoritate își desfașoara activitatea Muzeul de Istorie, obține venituri din vânzarea biletelor de acces la expoziții, din vânzarea diverselor materiale (vederi, albume, casete video), precum și din închirierea terenurilor catre comercianții de suveniruri și obiecte de arta. În cursul anului trecut s-au realizat venituri la bugetul local de peste 2,5 miliarde lei”, explica Rațiu.
Trei colecții la preț de una
Muzeul de Istorie este unul dintre cel mai importante obiective turistice din Cetate și are, la rândul sau, trei puncte de interes: colecția din turnul cu ceas, muzeul de arme și Camera de tortura. „Nu am realizat înca statistici privind numarul de vizitatori care platesc biletul de intrare, dar avem astfel de evidențe din anii anteriori, când numarul de vizitatori era undeva în jur de 100.000 de persoane”, spune Ina Hentz, custodele muzeului.
Acesta nu reprezinta, însa, numarul real de persoane care viziteaza muzeul, pentru ca trebuie luați în considerare și cei care beneficiaza de gratuitate – copiii din centrele de plasament sau veteranii de razboi. Colecțiile expuse în cele trei puncte de interes mai sus pomenite sunt o atracție și pentru membrii delegațiilor oficiale. Anul acesta, muzeul a promovat, ca oferta speciala, biletul unic, care permite accesul turiștilor la toate cele trei colecții.
„Prețul acestuia este de 51.000 de lei – practic, viziteaza pe gratis un muzeu. Aceste bilete sunt cumparate prin agențiile de turism din București, Constanța și Cluj, care ne aduc vizitatori în mod regulat, cel puțin o data pe saptamâna”, spune Hentz.
Strategii de promovare
Autoritațile locale și firmele private din Cetate nu pierd nici o ocazie de a-și face publicitate, promovând astfel și orașul. Principalele strategii de promovare se refera la editarea de pliante, albume, vederi, realizarea de pagini de Internet (www.sighisoara.org.ro, www.sighisoara.com; www.elsig.ro, www.muresonline.ro), participari la târgurile de turism de la București și Viena, colaborari cu Ministerul Turismului și cu cel al Afacerilor Externe, schimburi cu orașele înfrațite sau partenere: Blois, Citta di Castello, Kiskunfelegyhaza, Tabor, Dinkelsbuehl, Castel Viscard, Neu Isenburg, Wuertzburg, explica Anca Rațiu. Manifestarile culturale cunoscute deja la nivel internațional – Festivalul „Sighișoara Medievala”, Festivalul Minoritaților Interetnice, Festivalul de Muzica Academica – contribuie și ele la promovarea turismului în Cetatea Sighișoarei.
Astfel de eforturi de a promova turismul la Sighișoara nu sunt nicidecum lipsite de motiv. Înainte de 1989, aici predomina turismul organizat, cei mai mulți vizitatori fiind straini, din vestul Europei și SUA, spune Anca Rațiu: majoritatea turiștilor autohtoni erau elevi și, sporadic, turiști individuali. Începând cu 1990, numarul turiștilor straini a crescut constant, dar slaba organizare locala, absența unei rețele de societați turistice și a infrastructurii au determinat cantonarea turismului sighișorean aproape exclusiv în zona celui itinerant, explica Rațiu.
Cu alte cuvinte, puțini vin sa stea aici, cei mai mulți aflându-se doar în trecere și ramânând cel mult o noapte sa se cazeze în oraș. Au fost favorizate, astfel, localitați relativ apropiate care, deși lipsite de obiective turistice, dispun de o rețea hoteliera de o calitate mai ridicata. „În prezent, lucrurile s-au îmbunatațit: turismul de grup continua sa țina capul de afiș, iar grupurile sunt mult mai variate, facându-și apariția și masivele grupuri de turiști din Extremul Orient”, susține purtatorul de cuvânt al Primariei Sighișoara.
Castelul Corvineștilor devine rentabil
Castelul Corvineștilor din Hunedoara și-a dublat în primele șapte luni ale acestui an numarul vizitatorilor, dupa ce a conducerea muzeului a avut ideea sa amplaseze pe Drumul Național 7, care traverseaza municipiul Deva și orașul Simeria, doua panouri publicitare inscripționate cu vopsea reflectorizanta, prezentând programul de vizitare a muzeului și distanța pâna la el.
Efortul financiar facut de administrația Castelului și de Primaria Hunedoara a fost cât se poate de modest – opt milioane de lei; rezultatul a fost însa remarcabil. Pâna la montarea acestor panouri, numarul vizitatorilor înregistrați la Castelul Corvineștilor era de 100 de persoane pe zi. Dupa apariția reclamelor, numarul vizitatorilor s-a dublat. „Panourile publicitare au fost realizate înca de acum doi ani, dar nu am obținut avizele necesare pentru montarea lor. Dupa amplasarea lor – și coroborat cu alte acțiuni facute pentru promovarea obiectivului – am ajuns în situația ca numarul vizitatorilor sa se dubleze”, a declarat Nicolae Cerișer, directorul Castelului Corvineștilor.
Mai exact, numarul persoanelor care au trecut pragul Castelului anul trecut fost de 20.000, iar de la începutul acestui an și pâna la sfârșitul lui iulie s-au înregistrat peste 30.000 de vizitatori, un record pâna acum. „În aceasta primavara am cheltuit 20 de milioane de lei cu tiparirea a 300 de albume publicitare a Castelului Corvineștilor, albume pe care le-am prezentat la un târg de turism organizat la Roma. De asemenea, pe site-ul Ministerului Transporturilor este facuta o prezentare a Castelului Corvineștilor”, a afirmat directorul Nicolae Cerișer.
Șeful departamentului de sistematizare din cadrul Primariei Hunedoara, Lucian Bilei, susține ca de fapt cele mai mari costuri s-au înregistrat la obținerea avizelor necesare pentru montarea celor doua panouri publicitare – câteva zeci de milioane de lei. Prețul unui bilet de intrare la Castelul Corvineștilor este de 25.000 de lei pentru adulți și de 15.000 de lei pentru elevi, studenți și militari.
Dincolo de filmele horror
Castelul Corvineștilor din Hunedoara, ridicat în secolul al XIV-lea de catre principele Ioan Corvin, a fost declarat monument istoric în 1880, iar dupa al doilea razboi mondial a devenit muzeu, importanța sa ca obiectiv turistic crescând dupa perioada lucrarilor de restaurare din anii 1965-1970. Ministerul Culturii a inițiat un prim proiect de renovare a Castelului Corvineștilor dupa Revoluție, în 1992.
Deși lucrarile au fost încheiate în 1996, apa de ploaie a continuat sa se scurga în castel, ceea ce a afectat structura de rezistența a acoperișului, tencuiala din sali și a deteriorat tavanele din lemn prețios. Așa au început o serie de tribulații de câțiva ani buni, castelul intrând în centrul unei lungi dispute pe tema modului cum au fost folosiți banii publici alocați pentru restaurarea sa, între Ministerul Culturii, conducerea muzeului, Consiliul Local Hunedoara și firmele care au executat lucrarile de restaurare.
Pe parcursul întregului conflict legat de restaurarea castelului, societatea civila a fost cea care s-a straduit sa cultive imaginea Castelului Corvineștilor de spațiu valoros din punct de vedere artistic și sa atraga atenția asupra situației lui. Ani la rând s-au organizat în curtea castelului sau în sali gale rock și festivaluri de chitara. În urma cu trei ani, aproape 30 de studenți din SUA, Canada, Austria și Finlanda au facut sapaturi arheologice în zona, sperând ca vor descoperi alte vestigii care sa completeze istoria locului.
Cel mai recent eveniment cu impact asupra imaginii monumentului s-a petrecut anul trecut, când aici s-a filmat pelicula horror americana „Vlad”, realizata în studiourile MediaPro. Din fericire, între timp lucrurile s-au schimbat, iar castelul a redevenit cea mai importanta atracție turistica a zonei.
Dana Depta, Sorina Popa
Ziarul Financiar