Noutăţi la Da Vinci Learning în luna mai

Ce şi cum – Misterele – 3 mai, ora 14:00

Credem că ştim totul, dar ne tot întâlnim cu fenomene ciudate pe care nu le putem explica imediat. Să fie adevărate poveştile cu stafii şi fantome? Îi putem influenţa pe alţii prin puterea gândului? Şi OZN urile chiar există? Pentru cele mai ciudate fenomene, există de obicei o explicaţie ştiinţifică foarte simplă. Tuturor ni se întâmplă să vedem ceva ce nu există. Se numeşte iluzie optică. Creierul nostru compară întotdeauna ceea ce vedem cu lucrurile pe care le cunoaşte. Interpretează fulgerător o situaţie , alegând cea mai probabilă variantă bazată pe experienţa sa. Uneori însă, creierul poate face greşeli mari. Văzul, auzul, pipăitul mirosul şi gustul, toate cele cinci simţuri pot fi păcălite. Dar al şaselea simţ, aşa numita percepţie extrasenzorială?

Despre eroi – Abraham Lincoln – 4 mai, ora 13:30

A fost al şaisprezecelea preşedinte al Statelor Unite ale Americii şi primul preşedinte republican. Încă înainte de a fi ales, Abraham Lincoln s-a opus extinderii sclaviei în noile state argumentând că părinţii fondatori au pus bazele unei naţiuni care se călăuzeşte după principiul că toţi oamenii se nasc egali. Atunci când o serie de state s-au desprins din Uniune, chiar înaintea de investirea lui în funcţia de preşedinte, Lincoln a tratat secesiunea ca pe un act de rebeliune care nu putea fi tolerată. Războiul care a urmat a fost conflagraţia cu cele mai multe victime din istoria SUA. Acesta a pus însă capăt sclaviei şi a întărit rolul guvernului federal.

Busola timpului – Imperiul Persan – 10 mai, ora 12:00

Busola sau acul magnetic era deja cunoscut în China străveche. Pe atunci, busola consta dintr-o piatră magnetică legată de un fir de aţă pentru a se putea roti. În jurul anului 1200, arabii aduc în Europa acest instrument care avea să deschidă perioada marilor descoperiri. Este numai un exemplu al unei descoperiri care a fost perfecţionată pe parcursul a mii de ani de diferite popoare. Serialul animat Busola timpului vă explică modul în care marile culturi şi civilizaţii şi-au clădit istoria pe descoperiri ştiinţifice ce, în cele din urmă, au schimbat percepţia noastră asupra lumii în care trăim. Imperiul Carolingian, Grecia antică, Mesopotamia, Roma Imperială, Incaşii sau Islamul au fost doar câţiva dintre catalizatorii ştiinţei.

Ciudăţeniile ştiinţei – Conservarea – 11 mai, ora 10:00

Odată ca niciodată, cutiile de conserve erau miracole, putând stoca alimente luni întregi. Acum, sunt omniprezente. Anual, se produc în lume peste 200 de miliarde. Nu doar alimente plictisitoare, tonul sau fasolea gătită, ci orice alimente se pot conserva în metal: stridii, lapte praf şi chiar hamburgeri întregi. Cum de alimente se păstrează mai bine în conserve şi cui i-a venit ideea? Napoleon Bonaparte e responsabil de apariţia conservei. Avea mulţi soldaţi de hrănit şi, în 1795, a anunţat un concurs, cu un premiu de 12.000 franci pentru cea mai inovatoare şi sigură metodă de a conserva alimente. Ce-i drept, au mai trecut încă 50 de ani până când cineva a inventat şi patentat deschizătorul de conserve.

Călători prin timp – Ciocolata – 17 mai, ora 10:00

Puţină lume ştie că, până în anul 1840, ciocolata nu putea fi mâncată. De mii de ani, ciocolata fusese doar o băutură. Un moment cheie în istoria ciocolatei a fost transformarea ei în batoanele pe care le cunoaştem astăzi. Invenţia acestui baton e disputată, dar dovezile sugerează că britanicul Joseph Storrs Fry a creat, în 1847, primul baton de ciocolată. La început, din cauza taxelor mari pe cacao şi zahăr, ciocolata a fost un lux rezervat celor bogaţi. De abia după Primul Război Mondial, ciocolata a devenit un produs accesibil. Principalii factori au fost scăderea preţului materiilor prime, mai ales la zahăr şi cacao, eficientizarea transportului şi economiile efectuate astfel şi îmbunătăţirea productivităţii.

Să-i cunoaştem pe marii artişti – Faith Ringgold – 18 mai, ora 18:00

Faith Ringgold este cunoscută pentru picturile sale, pentru postere, pentru măşti şi sculpturi moi, pentru mozaicuri şi pentru cărţile de copii. Operele ei de artă exprimă adesea sentimentele despre cum e să fii o femeie afro-americană. Probabil că quilturile cu poveşti sunt cele mai celebre lucrări ale artistei. Le-a cusut din tablouri pictate pe pânză iar unele conţin chiar şi poveşti scrise de mână. S-a născut în 1930 Harlem, unul din cartierele New York-ului locuit de afro-americani din statele din Sud care se mutaseră aici ca să găsească slujbe şi ca să scape de prejudecăţile şi discriminările de atunci. Multe personalităţi ale lumii culturale americane au venit din Harlem, jazmeni talentaţi ca Duke Ellington şi Ella Fitzgerald, sportivi scriitori şi artişti. Lui Faith Ringgold i-a plăcut dintotdeauna arta iar în timpul colegiului a decis să devină artistă. Dar nu avea să fie uşor. În colegiu s-a măritat cu iubitul ei din liceu cu care a avut două fetiţe. Imediat după ce a absolvit colegiul, şi-a luat o slujbă ca profesor de artă. Din păcate, căsnicia nu a mers şi Faith Ringgold a divorţat. Acum, trebuia să găsească o cale de a deveni artistă cu normă întreagă. Primele lucrări au fost influenţate de marii artişti europeni ca Leonardo da Vinci şi Vincent Van Gogh. Dar Faith Ringgold era şi foarte interesată de arta africană. O fascinau forţa şi misterul pe care le inspira sculptura africană. Deşi aprecia arta europeană, voia să creeze pe baza vieţii ei şi pe experienţa ei ca femeie afro-americană din New York. Următorul pas era să şi facă cunoscute lucrările.

Artzooka – Oraşul magnetic – 24 mai, ora 12:30

Această emisiune vă învaţă cum să desenaţi şi pictaţi într-un mod în care nu aţi mai făcut-o niciodată şi vă dovedeşte că în fiecare dintre noi se găseşte un artist. Artzooka se adresează copiilor şi părinţilor deopotrivă şi doreşte să vă inspire pentru a deveni artizani, să vă folosiţi simţul artistic şi imaginaţia. Fiecare emisiune vă va aduce cu un pas mai aproape de cum trebuie amestecate corect culorile, ce nuanţe se potrivesc cel mai bine cu un anume suport sau cum puteţi refolosi obiecte de care nu mai aveţi nevoie în casă. Jeremie va construi în acest episod un întreg orăşel. Totul începe cu o tavă de copt din metal pe acre e plasată o coală verde, suportul pentru străzi, copaci şi case. Acestea din urmă sunt construite din mici cutii pe care sunt aplicaţi nasturi care ţin loc de ferestre.

Să învăţăm cu Harrison – Simţul vederii – 25 mai, ora 13:00

Văzul e o realizare remarcabilă a evoluţiei, obţinută cu ajutorul înaltei tehnologii din laboratorul naturii. Toate fiinţele de pe Pământ sunt expuse unui flux continuu de stimuli din mediul înconjurător. Aceste informaţii sunt preluate şi procesate de mai multe simţuri. Pentru câini, mirosul e esenţial în perceperea mediului înconjurător. Pentru pisici, în schimb, văzul e cel mai important simţ. În lumea animalelor, evoluţia văzului a cunoscut un număr nare de variaţii. Râmele, de exemplu, nu au ochi. Totuşi, nu sunt oarbe. Au capacitatea de a se orienta cu ajutorul unor celule fotosensibile aflate la nivelul pielii. Cu acest sistem optic simplu, pot diferenţia lumina de întuneric. Da Vinci Learning explică cum funcţionează văzul şi de ce, pentru om, ochii reprezintă cea mai importantă interfaţă între mediul înconjurător şi creier.

Totul pentru copii – Lanterna magică – 31 mai, ora 11:00

Veniţi cu noi să gătim, să facem experimente şi să creăm lucruri într-o emisiune făcută de copii, pentru copii! Astăzi, Jameson ne va arăta cum să ne distrăm cu o rampă şi nişte mingi. Madi va face un stâlp de arminden în jurul căruia va dansa. Christian ne va lumina, făcând nişte felinare grozave pentru care e nevoie numai de câteva cutii de suc cu dop, coli de hârtie colorată, hârtie subţire colorată, diferite perforatoare şi izolirband. Şi, evident, o lanternă.