Noul Cod al Muncii a intrat în vigoare din 5 iulie

Noul Cod al Muncii a intrat în vigoare din 5 iulie, o data cu publicarea lui în Monitorul Oficial, la o saptamâna dupa ce a fost adoptat de Guvern.

Acest act normativ a fost adoptat în forma în care a fost convenit de confederațiile sindicale și de cele patronale, dupa negocieri care au durat mai multe luni și care au fost marcate de divergențe privind diferite prevederi ale legii.

Noul cod al Muncii aduce o serie de modificari privind durata timpului de lucru și sancțiunile aplicate firmelor care lucreaza cu forța de munca la negru. În privința orelor suplimentare, legea lasa la îndemâna beneficiarilor dreptul la negociere, fara ca Guvernul sa intervina. Cât privește sancțiunile pentru patronii care folosesc minori și forța de munca la negru, acestea merg pâna la închisoare. În privința concedierilor colective, sindicatele trebuie sa fie informate și nu consultate cu privire la aceste masuri.

Potrivit noilor prevederi, durata timpului de munca poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamâna (care includ și orele suplimentare), dar trebuie ca media orelor calculata pentru o luna calendaristica sa nu depașeasca 48 de ore pe saptamâna. Pentru anumite domenii, pot fi negociate perioade de referința mai mari de o luna, dar nu mai mari de un an, iar la stabilirea acestor perioade nu se iau în calcul concediul de odihna și suspendarea contractului individual de munca.

Efectuarea muncii suplimentare peste limita menționata este interzisa, cu excepția cazului de forța majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii, producerii unor accidente sau înlaturarii consecințelor unui accident. Nerespectarea dispozițiilor privind munca suplimentara atrage o amenda între 15 și 30 de milioane de lei, la fel ca și nerespectarea prevederilor referitoare la acordarea repausului saptamânal.

Actul normativ intrat, marți, în vigoare modifica și prevederile referitoare la contractul individual de munca pe perioada determinata, fiind introduse noi categorii de lucrari sau programe pentru care pot fi angajate persoane pe perioada determinata. De asemenea, a fost prelungita perioada pentru care se poate încheia contractul individual pe perioada determinata, de la 18 la 24 de luni.

Potrivit noului cod, concedierile colective urmeaza o procedura mai scurta decât pâna acum, iar perioada în care posturile respective sunt suspendate scade de la un an la noua luni. Aceasta procedura se aplica în cazul în care sunt disponibilizați cel puțin zece salariați (daca angajatorul are încadrați mai mult de 20 de salariați și mai puțin de o suta de salariați). Patronul care a dispus concedieri colective nu poate face angajari timp de noua luni pe locurile de munca ramase libere, fața de 12 luni, cât prevedea vechiul Cod al Muncii.

Patronii au obligația sa inițieze în timp util consultari cu sindicatul sau cu reprezentanții salariaților, pentru a se pune de acord privind metodele și mijloacele de evitare a concedierilor colective, de reducere a numarului de salariați afectați și de atenuare a consecințelor. Angajatorii sunt obligați sa notifice în scris intenția de concediere colectiva cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de a emite decizia de concediere.

De asemenea, patronii trebuie sa ofere salariaților toate informațiile relevante în legatura cu concedierea colectiva, pentru ca ei sa poata face propuneri, în 15 zile calendaristice de la data primirii notificarii. În aceasta situație, patronii sunt obligați sa raspunda în scris și motivat propunerilor, în cinci zile.

Tot prin noul Cod al Muncii, patronii vor fi obligați sa asigure formare profesionala salariaților, obligatorie fiind și participarea acestora la cursurile de pregatire. Cursurile de formare profesionala sunt obligatorii cel puțin o data la doi ani, în societațile cu mai mult 21 de salariați și cel puțin o data la trei ani pentru cei cu mai puțin de 21 de angajați. Cheltuielile cu participarea la aceste programele de formare profesionala sunt suportate de catre angajatori.

Cât privește clauzele de neconcurența (act adițional la contractul individual de munca privind anumite obligații și restricții ce sunt aplicate salariatului), acestea sunt mai restrictive prin noua lege, dar aduc mai multe beneficii financiare salariatului. Parțile pot include în contract o clauza prin care salariatul sa fie obligat ca, dupa încetarea contractului, sa nu presteze o activitate concurenta cu cea prestata catre patron. Clauza are efect numai daca în contractul de munca sunt prevazute exact activitațile interzise salariatului, cuantumul indemnizației de neconcurența, perioada, terții în favoarea carora se interzice prestarea activitații și aria geografica în care salariatul poate fi în reala competiție cu angajatorul.

Angajatul primește în schimb o indemnizație lunara pe toata perioada de neconcurența. Indemnizația nu are natura salariala, iar cuantumul ei se negociaza, fiind egal cu cel puțin jumatate din media veniturilor din ultimele șase luni, înainte de încetarea contractului de munca. În varianta actuala, acest cuantum este de cel mult un sfert din salariu.

Noua lege ar urma sa introduca prevederi noi și în ce privește sancțiunile, patronii care angajeaza minori sub 16 ani sau cei care folosesc repetat munca- la negru riscând pedepse cu închisoarea.Potrivit proiectului de modificare, „încadrarea în munca a minorilor cu nerespectarea condițiilor legale de vârsta sau folosirea acestora pentru prestarea unor activitați cu încalcarea prevederilor legale referitoare la regimul de munca al minorilor constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la unu la trei ani”.

De asemenea, un patron descoperit ca folosește munca la negru și care, cumulat, primește sancțiuni ce depașesc un miliard de lei este pasibil de închisoare. Primirea la munca a persoanelor fara un contract individual de munca va fi sancționata cu amenda de 20 de milioane de lei pentru fiecare persoana identificata, fara a depași valoarea cumulata de un miliard de lei (fața de 20-50 de milioane de lei în prezent). Totodata, patronii care încalca prevederile privind orele de munca suplimentara și pe cele privind repaosul saptamânal pot primi o amenda de la 15 la 30 de milioane de lei, în ambele cazuri.

Neacordarea indemnizației în cazul în care angajatorul își întrerupe temporar activitatea, dar menține raporturile de munca se sancționeaza cu amenda de la 15 la 50 de milioane de lei, iar încalcarea prevederilor legale referitoare la munca de noapte cu amenda de la 15 la 30 de milioane de lei.

Noul Cod al Muncii aduce clarificari și în ce privește plata concediului de odihna, salariatul beneficiind de o indemnizație de concediu egala cu media salariala din ultimele trei luni, dar nu mai puțin de salariul de baza cumulat cu indemnizațiile și sporurile permanente. Codul Muncii mai stabilește ca utilizarea și constituirea fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale vor fi reglementate printr-o lege speciala, iar ca registrul general de evidența a salariaților va fi menținut.

Mediafax