Noaptea albă a teatrului în comunism – episodul I

În anul 1945, când teatrele se numeau „teatre muncitoreşti ale poporului” şi prezentau în special scene din viaţa clasei muncitoare? Sau în perioada considerată fertilă pentru teatrul din România, începând din 1956 şi până în 1971, când societatea părea să respire din nou aerul normalităţii, iar creatorii se simţeau încurajaţi, admiraţi şi bine finanţaţi de stat? Sau poate am vrea să aflăm cum era între 1975 şi 1989 în acel „timp al rezistenţei culturale”, când teatrele au fost obligate să se autofinanţeze, iar oamenii stăteau la coadă pentru un bilet la teatru, mai ales pentru spectacolele despre care se auzea că au probleme cu cenzura? Sau când repertoriile erau controlate de partidul unic, iar comisiile ideologice organizau vizionări ca să decidă ce spectacole sunt la înălţimea moralei comuniste şi potrivite să iasă la public? Acea vreme când, ca şi cum ar fi răspuns dispreţului pentru cultură al regimului, oamenii se hrăneau cu cărţi, muzică şi teatru, magazinele fiind oricum goale.

Primul eveniment public al proiectului Teatrul ca Rezistenţă, Noaptea albă a teatrului în comunism (episodul I) care va avea loc miercuri, 28 noiembrie 2018, oferă celor curioşi şansa de a arunca o privire înspre un trecut în care teatrul avea o mare greutate pentru locuitorii oraşului Timişoara, indiferent de limba pe care o vorbeau ei – română, maghiară sau germană. Vă dăm întâlnire chiar în clădirea teatrului de unde a izbucnit scânteia Revoluţiei din 1989 ca să reconstituim împreună, într-o seară neconvenţională, momente din trecutul teatral al oraşului.

Începând cu ora 19:00, evenimentul public va conecta mai multe spaţii din clădirea simbol a oraşului, cu intrare din pietonala Alba-Iulia, şi va include o expoziţie atipică de afişe din epoca comunistă, o privire în spatele cortinei teatrului timişorean din deceniile ’60 – ’70, prin scene reconstituite de actorii Teatrului Auăleu în „bufetul” împărţit de teatrele Maghiar şi German, precum şi lansarea  primului număr al Fanzinului Teatrul ca Rezistenţă.