Moore: Fahreinheit 9/11

07 12. 2004, 16:34
Cum l-aș povesti: George Bush e un om rau care se machiaza cu viclenie înaintea aparițiilor televizate, face afaceri cu oameni arabi și merge la razboi folosind soldați vii care devin victime iar mamele lor plîng dupa ei. Ce am ținut minte:


Cum l-aș povesti: George Bush e un om rau care se machiaza cu viclenie înaintea aparițiilor televizate, face afaceri cu oameni arabi și merge la razboi folosind soldați vii care devin victime iar mamele lor plîng dupa ei.

Ce am ținut minte: imaginea lui Bush filmat dupa ce i s-a adus vestea ca turnurile gemene au fost atacate. Sta Bush în fața unei table, într-o gradinița, tacând, cu gurița strînsa punga, rotindu-și ochișorii prin încapere, în vreme ce copiii continua sa recite poezii.

Povestea unei mame patrioate fericite ca și fiul ei, dupa restul familiei, își face un rost în viața prin intermediul armatei americane. Întâmplarea face ca pe parcursul realizarii filmului fiul ei e ucis în Irak și – odata ce chestiunea se pune așa de personal – și încrederea mamei în instituția armatei americane și a conducatorului iubit începe sa se clint(on)easca. Bush dând o declarație despre gravitatea razoiului din Irak. O secunda dupa ce încheie declarația le zice ziariștilor: hai sa v-arat ceva! Și lovește o bila de golf dupa care se întoarce sa cântareasca admirația din ochii lor.

La ce m-a dus cu gândul: La desenele animate cu sunete vesele de ciocnete, hahaieli, pacanituri, pârâieli sau fâș-fâș-uri montate peste imagini ca sa știm cum trebuie sa interpretam secvența cu pricina și ca e de râs.

Colțul specialistului: Sunt doua filme într-unul, ambele la fel de fațiș manipulative. Primul: jos cu Bush, al doilea despre cruzimea razboaielor care, ce sa vezi, fac victime. Daca secvența cu Bush tacând în gradinița era montata fara comentariile lui Moore, doar cu priza directa și lungimea ei insuportabila, ar fi fost mult mai apasatoare. Așa se eșueaza în bașcalie.

Cum l-am vazut: La Mall, stând pe scari. La coada la intrare, doi puști în spatele meu dezbateau la ce sa-și ia bilete. Unul a propus Magnatul și i-a povestit celuilalt filmul așa cum îl presupune el din pliant: o fi cu un dintr-asta cu bani mulți, știi tu – împușcaturi, batai, action, ce mai.

Mi-a placut / nu mi-a placut: Mi-a placut mai mult Bowling for Columbine, precedentul film al lui Moore. Fahrenheit e ca un Titanic al documentarului – scopul lui e sa faca încasari cu orice preț și ca atare apeleaza la orice nastrușnicii și asociații vizuale ca sa te amuze, ignorând ca un documentar trebuie sa fie în primul rând onest.

Cristian Mungiu