Mihai Ghiţă, cu ţara la tomograf!

– De când ai intrat în televiziune, de câte ori ai vrut să te laşi de meserie?

Cred că am vrut să mă las de jurnalism de fiecare dată când mi-au degerat picioarele, când am căzut în nămol, când am avut o provocare fizică de trecut. În rest, mi-a plăcut întotdeauna profesia mea, nu au existat alte presiuni care să mă facă să renunţ în afară de elementele fizice. La un moment dat, simţi că nu mai poţi din cauza dramelor pe care le vezi, fiecare om pe care-l întâlneşti te marchează în vreun fel şi, fără să vrei, pleci acasă cu supărările lor. Uneori vrei să pui stop.

– Crezi că televiziunea e un microb?

Pentru mine nu e un microb, e profesie. Eu nu fac televiziune, fac jurnalism de televiziune. Asta am învăţat să fac, asta fac.

– Dar în sintagma „minţiţi poporul cu televizorul”? Există multe acuzaţii, în general, de manipulare a telespectatorului…

Nu, nu cred în sintagma asta. Sunt colegi care într-adevăr manipulează poporul, dar nu televizorul face asta. E foarte uşor să manipulezi un popor care încearcă să-şi găsească drumul de vreo 20 de ani, e foarte uşor să-i induci sentimentul de panică, frică. Se exploatează la televizor, în ultimul timp, subiecte de genul: cutremure, ascultat de telefoane, securitate. Fiecare senzaţie a omului e exploatată la maximum pentru un amărât de rating. N-am făcut asta în 15 ani de meserie, sper să nu mă apuc să o fac la bătrăneţe.

– Apropo de manipulare, unii cârcotaşi spun că unele subiecte din emisiunea prezentată de tine ar fi inventate… sau, cel puţin, exagerate de dragul audienţei. Cum le răspunzi?

Nu cred că avem nici măcar un subiect exagerat, cu atât mai puţin fabricat. Toate subiectele sunt părţi din realitatea în care trăim. De când suntem pe post, oamenii se uită la noi tocmai pentru că subiectele noastre sunt reale, sunt situaţii pe care le întâlneşti pe stradă, la vecini, în piaţă, la colţ.

– Cum vă alegeţi subiectele? şi căţi oameni sunt în echipa de la „Asta-i Romănia!”?

Subiectele sunt alese în funcţie de ce realităţi găsim, încercăm să avem de toate în emisiune, inclusiv anchetă. Lucrăm cu echipa de ştiri, pentru ca emisiunea “Asta-i România” este un produs al “Ştirilor Kanal D”, dar şi cu o echipă de bază formată din 5 jurnalişti, care se ocupă strict de acest program.

– Care este, până acum, cel mai impresionat material, din punctul tău de vedere?

Cred că în fiecare emisiune a fost un material care m-a impresionat. Dacă stau să mă găndesc la ultimele ediţii, cu siguranţă reportajul despre bătrănii care caută în gunoaie pentru a supravieţui este de departe cel mai emoţionant. Te gândeşti ca oricând şi bunicii tăi pot fi acolo, să ajungă jenaţi să caute, în tomberoanele de pe lăngă pieţe, o bucată de roşie bună pe care să o mănănce astăzi.

– Ce reacţii primeşti de la oamenii obişnuiţi de pe stradă?

Oamenii obişnuiţi sunt minunaţi, nu sunt atăt de răi ca cei care se cred mai realizaţi, sunt foarte sinceri. Primeşti păreri bune, dar şi rele, important e să asculţi mereu vocea lor. Asta facem la emisiunea “Asta-i România” dintotdeauna, şi se pare că ei sesizează acest lucru.

– Divertismentul nu te atrage?

Nu! Aş putea să fac asta, dar nu cred că e o prioritate pentru mine. Am încercat la Kanal D un proiect de vară, dar cred că “Asta-I România” este proiectul care mă reprezintă cel mai bine, în acest moment.

– La ce te uiţi la televizor, în general?

Sunt mare consumator de ştiri, am ajuns să mă uit în paralel la mai multe televiziuni pentru că fiecare ar propria optică, iar ca să pot să am o parare căt de căt corectă în ceea ce priveşte un eveniment trebuie să mă uit în paralel. Urmăresc emisiunile de reportaj din străinătate, dar şi pe cele ale colegilor din ţara pentru că nu cred că e o competiţie între emisiunile de reportaj, cu căt sunt mai multe cu atăt mai bine. Mă bucur că reuşim, fiecare televiziune în parte, să avem emisiuni de acest gen de produs de televiziune, ca materialele sunt documentate şi scrise foarte bine, iar telespectatorii consumă.

– Cât timp petreci pe Internet?

Nu petrec timp pe Internet, stau pe reţelele de socializare pe telefonul mobil, dar pe Internet efectiv, nu. N-am timp şi n-am răbdare să navighez pe site-uri.

– Ce-ţi place să faci atunci când ai timp doar pentru tine?

Pentru mine, nu prea există noţiunea asta, dar în timpul liber îmi caut prietenii foarte apropiaţi, stau cu ei şi îmi place să gătesc.

– Cum stai cu viaţă sentimentală?

Cu viaţă sentimentală stau şi mai bine, şi mai prost. (răde) Momentan, stau bine cu viaţă sentimentală.

– Care a fost cea mai mare nebunie pe care ai făcut-o din dragoste?

Mi-am schimbat job-ul pentru că nu aveam timp de relaţie.

– Eşti un tip cheltuitor? De exemplu, care este cea mai costisitoare pasiune a ta?

Nu prea sunt cheltuitor. În schimb, investesc foarte mult în călătorii. Când străng un ban prefer să plec, am văzut cam toată lumea şi îmi doresc să văd căt mai mult.

– La ce nu poţi spune niciodată… „NU”?

La ce îmi spune bunica. Orice mi-ar cere, în cazul ei totul începe cu “DA!”.