– Unde îl vei aştepta pe Moş Crăciun?
Nu-mi aduc aminte să-mi fi petrecut vreodată Crăciunul în altă parte decât acasă sau la serviciu. Cum anul ăsta Crăciunul pică în timpul săptămânii iar tura mea abia în weekend, răspunsul e simplu: acasă. Doar ca acasă nu mai înseamnă O CASĂ ci locul în care se afla oamenii pe care-I iubesc – părinţi, prieteni.
– Ai început deja goană după cadouri?
Am obiceiul de a face provizii din timp. Că-i martie sau iulie, de îndată ce zăresc un obiect care ştiu că ar bucura pe cineva, îl iau. În şifonier există un loc de aprovizionat constant. Se dovedeşte un obicei util, care te scapă de aglomeraţia din timpul sărbătorilor.
– Ce conţine lista pentru Moş?
O mulţime de lucruri – n-o să vi le pot însă dezvălui – n-aş vrea că ai mei să afle ce urmează să le aducă Moşul.
– Care este cea mai dragă amintire a ta legată de Crăciun?
Atunci când îmi amintesc de copilărie şi de Crăciunul din vremea aia cel mai pregnant e mirosul de portocale. Le luă mama din vreme, după ce se bătea pentru ele la cozi interminabile şi le aşeză pe şifonier să se mai coacă. Le pândeam cu jind . Din cozonaci sau ciocolată mai puteai fura câte puţin fără să se vadă dar coaja desfăcută a portocalei ar fi fost imposibil de aranjat la loc, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Pe Moş îl aşteptăm cu drag, dar era oarecum previzibil că-mi va aduce o nouă pereche de pijamale, pe când portocala … pe măsură ce se apropia Crăciunul îmi reaminteam gustul ei, iar mirosul cojii stăruia în casa ore întregi după ce Moşul pleca mai departe.
– Cum va arăta meniul de Crăciun?
Aici mama trebuie să răspundă. Există câte un responsabil în fiecare familie, în funcţie de priceperea fiecăruia. Eu ştiu să mănânc graţios dar sarmalele n-o să reuşesc niciodată să le împăturesc că mama. Şi decât să încurc, mai bine aşez tacâmurile şi accesorizez masa!