Medicamentul, între beneficiu și risc
Declarația a fost facuta, joi, de medicul Craig Hartford, manager responsabil cu siguranța medicamentelor, la seminarul Science WritersÂ’ Forum, organizat de compania Pfizer, în Centrul global de cercetare și dezvoltare, cea mai mare unitate de profil a corporației din Europa, laboratoarele Sandwich din Marea Britanie. Aici a fost descoperita și lansata, în urma cu șapte ani, binecunoscuta „pastila albastra”.
Conducerea companiei și-a propus organizarea, în premiera, a unei întruniri cu jurnaliști din 27 de țari europene, pentru a explica cât bine și cât rau pot face medicamentele și cum ar putea fi redus în viitor riscul utilizarii acestora.
„Nu exita medicament absolut sigur. Fiecare molecula implica anumite riscuri. Trebuie sa avem în vedere balanța beneficiu-risc, iar medicii pot face alegerea cea mai buna”, a spus Hartford.
Din perspectiva adaptarii comunicarii beneficiilor și riscurilor legate de utilizarea oricarui medicament, profesorul Ragnar Loftsted, director al Centrului de Management de Risc în cadrul Colegiului Regal din Londra, considera ca în prezent s-a facut trecerea de la vechiul model, în care autoritațile și industria discutau în „spatele ușilor închise”, la „noul model”, bazat pe implicarea tuturor grupurilor sociale interesate, pe dezbateri publice, relevanța datelor de cercetare și comunicarea cât mai rapida a eventualelor efecte adverse.
Specialiștii au vorbit despre efectele deja cunoscute ale banalei aspirine, pe care mulți oameni și le asuma atunci când iau respectivul medicament la durere. De asemenea, trei persoane din 100.000 sunt alergice la penicilina și medicul va ține cont atunci când îi prescrie tratamentul. „Dar ce facem daca trebuie sa mergem în Africa? Tratamentul împotriva malariei implica efecte adverse, discomfort și riscuri care însa nu se compara cu riscul de a face boala”, a spus medicul Craig Hartford.
Nu întotdeauna utilizarea unui medicament poate fi responsabila de anumite efecte adverse. Presupunerile trebuie confirmate prin studii clinice serioase. De exemplu, daca cineva reclama suferința cardiaca dupa ce a baut o cafea nu putem stabili o legatura directa între cafea și bolile cardiovasculare. Când bem multa cafea ne asumam un anumit risc. Poate însa omitem ca am baut-o cu un biscut care schimba profilul lipidic sau ca o asociem frecvent tutunului sau alcoolului. Când bem cafea, ne asumam același tip de risc ca atunci când luam un banal medicament pentru durere, a conchis doctorul Hartford.
Înainte de punerea pe piața a unui nou medicament sunt efectuate sute de teste referitoare la siguranța acestuia. Întregul proces – de la descoperirea unei molecule cu potențial curativ pâna la punerea pe piața a unui nou medicament – dureaza aproximativ 15 ani. Dupa aceea, urmeaza aproape trei ani în care autoritațile în domeniu verifica respectivul produs. În acest interval sunt redactate mii de pagini referitoare la siguranța medicamentului.
Prospectele medicamentelor includ efectele adverse ale respectivelor produse, iar cercetarea viitorului cauta soluții pentru ca lista acestora sa fie cât mai scurta. Totuși, în unul din 100.000 sau unul dintr-un milion de cazuri apar efecte adverse. În funcție de specificul acestora, sunt demarate alte zeci de studii.
Retragerea de pe piața a unui produs este un fenomen rar întâlnit, de aceea atrage atenția publicului și devine rapid un fapt senzațional.
Medicii spun ca așteptarile populației legate de beneficiile medicamentelor sunt tot mai mari, de aceea cercetarea se va dezvolta în viitor astfel încât recomandarea unui medicament sa aiba la baza date ce definesc profilul exact al pacientului.
Mediafax