Masina echipei de hochei
In rest, designul scandinav este la inaltime si cine e fan inrait nu va fi dezamagit. Forma caroseriei este sportiva, nu doar o incercare nereusita sau esuata chiar foarte aproape de… mal. Din fata il recunosti si il cataloghezi imediat, iar spatele speri sa-ti aduca mai multe informatii despre varianta propriu-zisa. Aici vei fi un picÂ… cum se zice… interzis de stopuri, dar cele doua evacuari generos dimensionate transmit un mesaj destul de clar. Nu-i verisorul de la tara.
Interiorul este cel veritabil si te face sa-l apreciezi in chip aparte. Cheia e la locul ei (intre scaune), vitezometrul este scalat inegal, restul ceasurilor sunt dispuse dupa trademark-ul Saab, pe consola centrala se intinde o mare de butoane! Multumim! Materialele in general sunt bune; unele plastice (mai ales cele care imita metalul) sunt un pic sub media germana, dar, in schimb, designul gurilor de ventilatie este absolut genial, iar tetierele (tot cu forma specifica) sunt primele din viata mea pe care am putut sa-mi odihnesc capul fara sa stau intr-o pozitie ciudata. Spatiul este mult mai mare decat te-ai astepta sa fie, mai ales in spate.
Motorul V6, de 2,8 litri, dezvolta 250 CP si una dintre cele mai mari valori ale cuplului din aceasta clasa de propulsoare: 350 Nm. Trage foarte bine (prinzi suta in 6,9 secunde, in treapta a doua!) si are un sunet frumos, doar ca trebuia sa fie o idee mai violent, dupa parerea mea. Mai spre fostul 9-3 Viggen… asa, de amorul artei. Comportamentul in viraje este ajutat de sistemul ReAxs, care bracheaza (pasiv, datorita fortelor elasto-kinetice) rotile spate in chip invers celor din fata. Directia este precisa (doar volanul pare un pic mai mare decat unul obisnuit), iar schimbatorul – exact. Multumim. Multumim frumos, Saab!
Citeste mai mult in ProMotor