Martialele lovesc bine

Dupa „Kung Fu Hustle”, excelenta parodie la adresa artelor martiale lansata anul trecut, filmele „cu pumni si karate”, care pareau ca au obosit de tot, isi reiau suflul. Cu subiecte diversificate si distributii notabile si cu figuri de performanta coregrafiate profesionist, doua filme de gen – „Dresat pentru a ucide” si „Nascut pentru lupta” – rivalizeaza pe ecranele noastre, incercand sa demonstreze ca „martialele” pot mai mult.

Ce se ascunde insa in spatele acestor titluri care la prima vedere rezuma deja povestile respective? „Nascut pentru lupta” / „Born to Fight”, o poveste alerta plasata in lumea traficantilor de droguri, se poate lauda cu trecerea printr-o gama larga de sporturi conexe artelor martiale. Scenele sale spectaculoase au beneficiat de participarea unor sportivi de performanta, iar regizorul sau, Panna Rittikrai, are la activ (ca scenarist) „Ong Bak”, un succes international in 2003, care a generat fenomenul omonim: folosirea celor mai insolite tehnici de lupta, astfel incat toate personajele povestii (inclusiv femeile, copiii si cei inapti fizic) sa aiba un rol bine definit in cadrul coregrafiei generale.

Tot spectaculos, dar mult mai subtil si cu posibilitati tehnice ridicate, este „Dresat pentru a ucide” / „Unleashed (Danny the Dog)”. Regizat de Louis Letterier (autorul lui „Transporter 2”), dar beneficiind de scenariul lui Luc Besson, filmul are cu totul alte ambitii, avand o distributie de clasa (Jet Li, Morgan Freeman, Bob Hoskins) si o structura mai apropiata de drama, in care motivatiile personajelor si rasturnarile de situatie fac diferenta. Actiunea graviteaza in jurul lui Danny, un copil rapit prematur de langa mama lui si dresat sa ajunga o masina de lupta de catre Bart, un gangster sadic. O arma extrem de eficienta, lipsita aparent de sentimente sau mila, Danny scapa insa, printr-o intamplare norocoasa, de sub tutela celui care l-a transformat in sclav si il cunoaste pe Sam, un orb care isi castiga painea acordand pianine. Prietenia cu batranul si cu fiica lui adoptiva, Victoria, il schimba definitiv, scotand la iveala laturi de care baiatul nu fusese macar constient. Acum insa, Danny va fi nevoit sa rupa definitiv legatura cu cel care l-a asuprit si sa-si apere cu orice pret noua familie.

Dincolo de faptul ca filmul analizeaza relatia dintre stapan si sclav si opune armonia brutalitatii si opresiunii (idee de baza, in fond, a filmelor cu si despre arte martiale), avatarurile productiei in sine sunt interesante. Luc Besson a scris scenariul exclusiv pentru Jet Li ca interpret al lui Danny, iar rolul lui Bart (bruta care gaseste satisfactie in a-i poseda mintea si eficienta) a fost conceput si el, initial, pentru Albert Finney. Cum acesta avea insa in proiect, la vremea aceea, „Big Fish”, al lui Tim Burton, pentru rol au fost curtate alte nume mari, printre care Anthony Hopkins si Michael Caine. Pana la urma, alegerea s-a oprit la Bob Hoskins.

Morgan Freeman s-a implicat, si el, atat de mult in reusita povestii, incat a venit cu o sugestie extrem de interesanta de modificare a personajului sau. El a sugerat ca Sam, batranul de culoare de care se apropie Danny, ar trebui sa fie orb, pentru ca astfel inocenta pe care o vede de la inceput in Danny sa fie autentica. Filmul a fost laudat pentru stilul si eleganta lui, precum si pentru imaginea superba. Jet Li, interpretul sau principal, spune ca Danny l-a provocat, oferindu-i mult mai multa substanta decat au de obicei rolurile din filmele cu arte martiale. „Am discutat mult cu Luc si cu Louis despre cum sa abordez personajul lui Danny.

Afla totul despre filmele cu batalii numai din