Maroc – pe urmele telenovelei Clona

Mozaicul orbitor, născut din combinarea culturilor africană, arabă și berberă cu cea europeană, conferă Marocului un iz romantic, seducător și exotic, dar, totodată, ciudat. Poate asta i-a și determinat pe producătorii telenovelei Clona, să aleagă unul din orașele lui – Fez – ca loc pentru filmări.

Rabat – metropola alb-bleu

Imaginează-ți un oraș zugrăvit în alb și bleu, a cărui istorie își are rădăcinile în Antichitate, dar ale cărui frumuseți s-au accentuat de-a lungul secolelor, un oraș care a fost cândva capitala Imperiului lui Almohed, iar azi este capitala Marocului. Aici vei găsi cea mai mare universitate din țară, o mulțime de magazine, cinematografe și teatre, bulevarde largi, grădini și clădiri strălucitoare.

Cinci porți uriașe, decorate cu ornamente arăbești, stau de strajă la intrarea în oraș, dar, o dată trecută de ele, vei avea ce vedea. Palatul Regal, aflat în inima orașului, este primul care merită văzut. Însă, dacă vrei să-l vezi mai bine, apropie-te în liniște, înainte ca gărzile să devină agitate, dar nu uita nici o clipă că adevărata frumusețe a minunii la care privești se află dincolo de ziduri…

Dacă traversezi piața, vizavi de palat vei da de Moscheea Regelui. Nici prea bătrână, nici teribil de înaltă, aceasta îți oferă un exemplu fin de arhitectură islamică. „Kasbah des Oudanas”, cunoscut ca „satul vesel din interiorul orașului”, este un loc ideal pentru o plimbare, în timpul căreia poți admira palatul și grădinile andaluze și câteva priveliști absolut superbe.

Șirul poate fi continuat cu Grădina Cellah – locul unde tufișurile și copacii îmbracă toate culorile, iar trilurile păsărelelor nu mor niciodată. Timp de câteva secole, aceasta a servit drept loc de înmormântare pentru regi.

Fez – perla lumii arabe

Centrul cultural și spiritual al Marocului, cel mai vechi dintre cele trei orașe imperiale și perla lumii arabe – Fez – este locul care, prin rafinamentul palatelor și muzeelor și prin luxul pe care-l afișează, te îmbie să-l vizitezi încă o dată și încă o dată.

În Fez găsești cele mai frumoase sculpturi în lemn, minunate gravuri în bronz și coloane de-a dreptul superbe. Însă, principala atracție rămâne zona veche a orașului – Medina – unde vei putea vizita Moscheea Karaouline – vechiul centru islamic de învățământ, înconjurat de alte numeroase școli islamice, majoritatea deschise publicului.

De aici poți merge în Souk El Henna – unul dintre cele mai recreative bazaruri, la care încă se mai vând tradiționalele vopsele din hena, cosmetice, precum creioanele negre pentru ochi și rujurile făcute din petale zdrobite de flori, afrodisiace și leacuri medicinale din plante uscate, animale și chiar insecte.

Nici cele patru porți care permit accesul în oraș nu pot rămâne neobservate. Așadar, Bab Boujeloud (poarta vestică) îți deschide drum spre cele mai luxoase cafenele și hoteluri, Bab Er Rsif (poarta centrală) te plasează chiar în mijlocul pieței din fața moscheii cu același nume, Bab Ftouh (poarta sudică) și Bab Guissa (poarta nordică). Însă, principala intrare pentru turiști rămâne Bab Boujeloud.

Agadir – capitala vacanței

Considerat ca fiind cel mai frumos și cel mai ospitalier dintre toate regiunile Marocului, Agadir este locul în care distracția e la ea acasă. Aici poți juca tenis sau golf, poți naviga sau pescui, poți face surfing sau echitație, poți gusta toate felurile de pește și cele mai fine delicii ale bucătăriei nord-africane, poți petrece nopți de neuitat la cele mai luxoase hoteluri.

În 1505, Agadir, pe atunci doar un mic sat, a făcut primul său pas în istoria țării, portughezii înființând aici un centru comercial, protejat de fortăreața Santa Cruz din Cap de Gué. O afacere profitabilă, dar scurtă, în 1541 aceștia fiind dați afară de fondatorul dinastiei saadiene, Mohamed Echeikh el Mehdi, moment în care începe să se dezvolte perioada de aur a acestui loc, când corăbii străine veneau zi de zi și plecau încărcate cu trestie de zahăr, ceară, ulei și aur.

Însă, „Agadirul de aur” și-a găsit sfârșitul în urma unui cutremur din 1960, astăzi pe acel loc înălțându-se noul Agadir, numit pe bună dreptate „capitala vacanței” sau „micul Marrakesh”. Justificarea? Grădinile, care ocupă mai mult spațiu decât casele localnicilor, străzile strâmte și șerpuite și multe localuri moderne.