– De ce aţi reînceput emisiunea chiar acum?
Nu are importanţă momentul. Dacă erau gata decorul şi toate celelalte pregătiri, aş fi început pe 29 iulie, de ziua mea, cînd am împlinit frumoasa vîrstă de 41 de ani. Oricum, de-acum înainte, încă vreo nouă ani, o să mă amăgesc că pe 29 iulie fac doar 40 de ani. Vîrsta asta de 40 de ani nu are nimic deosebit. Eu, oricum, încep ziua cu o impresie şi o termin cu o depresie. Dar n-am avut tresăriri majore legate de acest prag. Mă simt mai puternic decît la 20 de ani, mă simt mai tînăr decît la 20 de ani. Trebuie însă să recunosc că, atunci cînd mă aflu la capătul puterilor, mă întorc undeva în timp şi iau din energia de la 20 de ani. Plus că îmi mai iau rezervele necesare de inconştienţă de la acea perioadă, cînd nu ai nimic de pierdut. E adevărat, această doză e diluată. Altfel, în multe dintre situaţiile din prezent, probabil aş fi dat cuiva un cap în gură, aş fi urlat. Acum, lucrurile sînt mai echilibrate. Dar am momente în care simt furia sau puterea de la 20 de ani. În viaţa mea de pînă acum, am avut doar de cîştigat. Şi ce am cîştigat nu se mai poate pierde: experienţa, toate visele pe care le-am împlinit, familia mea.
– Înainte să întrerupeţi emisiunea, spuneaţi că aveţi cea mai tare echipă din Romănia…
Spun asta şi acum. O parte dintre oameni au mai lucrat cu mine, pe alţii i-am adus acum. În plus, la ”Jurnalul” există 250 de oameni pe care pot să-i rog să mă ajute. Deocamdată, nu e cazul. Cei din echipă sînt gazetari excelenţi, au rezistenţă fizică, stomac tare, nervi tari. Plus simţul umorului şi fantezie. Şi cea mai mare calitate: pot să lucreze cu mine.
– De ce ar fi atît de greu?
E greu pentru că eu sînt…
– Rău?
Nu sînt rău, sînt bun şi tandru, dar un vampir energetic. În egală măsură, dau şi primesc. De fiecare dată, mă obişnuiesc cu gîndul că primesc din ce în ce mai puţin. Asta se întîmplă cînd eşti obişnuit să oferi. În rest, sînt modest, înalt, tandru şi mişto. Şi stau alături de colegii mei 16 ore pe zi. Cu fiica, în prima emisiune – Nu s-a supărat familia dvs. cînd aţi reînceput un asemenea program? Acest lucru mă doare din ce în ce mai tare. N-aş vrea ca fiica mea, Daria, să mă vadă doar la televizor. Ea a venit în prima emisiune, cea cu Cioacă şi avocatul lui. Apoi, mi-a pus o întrebare destul de şocantă: ”Tati, tu ai putea să stai cu un criminal în studio?”. M-a bucurat că a vrut să vină în studio, dar m-a întrebat de mai multe ori dacă nu cumva o s-o filmeze cineva. Are timiditatea copilăriei, dar eu cred că va avea o carieră în televiziune sau în teatru. Oricum, eu îmi regăsesc timiditatea în fiica mea.
– În emisiune, ce gen de subiecte veţi aborda?
Invitaţii pe care o să-i vedeţi nu vor fi şi la alte posturi. La prima emisiune, a venit domnul Cioacă, care nu mai apăruse nicăieri. Nu mă leg de subiectul zilei, ci ne lăsăm imaginaţia să zburde. M-a întrebat cineva dacă Tăriceanu ar trebui să-şi dea demisia ca să fie acum invitat la ”Marius Tucă Show”. Nu. L-aş invita doar dacă ar fi dat afară din ţară de Băsescu.
– Şi Băsescu ce-ar trebui să mai facă?
Nu ar trebui să facă nimic, pentru că el ne-a obişnuit să mişte mereu. Dacă la Cotroceni s-ar auzi cucuveaua, dacă stratul de frunze ar fi pînă la genunchi, iar Elena Udrea s-ar apuca de pictură, l-aş invita. Eu nu mă bat cu nimeni pentru audienţă la 11.30 noaptea. Cu cine să mă bat, cu ştirile? Vreau să fac din ”Marius Tucă Show” cea mai tare emisiune şi să mă depăşesc doar pe mine. Îmi stabilesc propriile recorduri şi ţinte. Sînt sigur nu numai că le voi atinge, dar şi că le voi şi depăşi. Întotdeauna cînd mi-am propus ceva, am reuşit.
”Ne vedem peste 20 de ani”
– În perioada în care nu v-am văzut la TV, aţi avut momente de frustrare?
Da, cînd a fost suspendat preşedintele Băsescu. Chiar în seara aceea, trebuia să fac emisiune, stabilisem cu staff-ul lui. A renunţat în ultima clipă. Nu ştiu de ce, dar l-am înţeles. Probabil, nu se aştepta să fie suspendat.
– Ce v-ar determina să întrerupeţi emisiunea din nou?
Ar trebui să mă dezamăgească foarte tare cei cu care lucrez. Dar nici asta n-ar fi un motiv suficient să mă opresc.
– Vă vedem pe micul ecran şi peste 10 ani?
Ne vedem peste 20 de ani. Atunci o să mă simt ca Iliescu. El spunea că se simte la 70 ca la 20.
– Cu Iliescu o să fiţi faţă în faţă?
Nu l-aş chema să ne spună secretul longevităţii, ci doar dacă ar fi alături de soţia sa. Nina Iliescu mi se pare o femeie extraordinară, o prezenţă absolut incredibilă lîngă un om politic. Vorbind de familie şi echilibru, am şi eu un secret pe care vreau să-l dezvălui. În toţi aceşti ani, cînd făceam emisiuni seara, în drum spre studio, treceam mereu prin faţa casei părinţilor mei. Vedeam lumină acolo şi era bine. Ştiam că sînt alături de mine. Şi acum am reluat acest obicei.