Marina Almăşan: Surprize-surprize de Crăciun, de la iubitul ei!
– Unde vei petrece Crăciunul anul acesta?
Am alături un om al surprizelor. Nu reuşesc să-mi fac prea multe planuri pentru finalul de an, pentru că sunt sigură că surpriză care mă paşte va fi peste orice plan al meu! Anul trecut, deşi plănuisem un cu totul alt Crăciun, am fost luată de vârtejul unei surprize de ultim moment şi m-am trezit întâmpinându-l pe Moş Crăciun în valurile unui SPA ultramodern de lângă Budapesta! Anul acesta, sunt sigură că partenerul meu mă va surprinde din nou, aşa că nu mă grăbesc să fac prea multe planuri…
– Ai început deja „goană după cadouri”?
La mine, „goană după cadourile de Crăciun” începe încă de la Crăciunul precedent! Sunt genul de om prevăzător care, atunci când găseşte ceva frumos, care şţie că ar putea bucura pe cineva drag, nu se opreşte de la a-l cumpără, chiar dacă e vorba de schiuri, în toiul verii, sau de costume de baie, iarna… Am deja, dosite prin funduri de şifonier, cadouri adunate cu grijă, mai cu seamă din călătoriile mele prin lume. Mi se întâmplă, de multe ori, să uit pe unde le-am ascuns şi să le descopăr… post-factum!
– Ce anume se regăseşte pe lista Moşului anul acesta?
Lista Moşului este, de fiecare dată, extrem de diversă, iar darurile sunt mereu alese cu grijă. Urăsc cadourile „de complezenţă”, din categoria: cămăşi, cravate, pijamale, adică acelea care te scapă atunci când imaginaţia intra în vacanţă! Caut, la rându-mi, să surprind, să „lovesc la sigur”, adică exact acolo unde „victima” are centrul plăcerii, al bucuriei, al surprinderii! Deşi le îmbin cu darurile „practice”, cadourile-simbol sunt mereu la loc de cinste! De multe ori, un cadou mic, dar bine ales valorează mai mult decât un munte de daruri luate pe fugă.
– Care este cea mai dragă amintirea a ta din copilărie legată de Crăciun?
Pânda pe care o porneam, în ajun de Crăciun, pentru a-l descoperi pe cel care lasa cadourile sub brad. Constatând, ani la rând, că mă ia somnul înainte de a-l prinde pe făptaş, într-unul din ani am împrejmuit bradul cu făină (vai de covorul persan al mamei!), pentru a vedea, a doua zi, urmele lăsate de Moş. În ziua următoare, nu numai urmele lipseau cu desăvârşire, ci şi făina însăşi, pe care mama o curăţase cu aspiratorul. Fireşte, cadourile mă aşteptau, cuminţi, sub brad!
– Ce tradiţii urmezi în fiecare an?
Bradul n-a lipsit niciodată din casa noastră. Produsele tradiţionale au fost mereu prezente pe masa de Crăciun, chiar dacă nu toate din „producţie proprie”… Recunosc, mamei îi reuşesc mult mai bine cozonacii, aşa că am desemnat-o responsabilă cu acest capitol, la sarmale sunt însă imbatabilă! Iar produsele din porc, de vreo doi ani încoace, îmi vin dinspre Gornoviţa, satul natal al lui Georgica Cornu, unde am avut privilegiul de a asista, pentru al doilea an, la ceremonialul „tăierii porcului”, de care, până acum, nu ştiam decât din cărţi şi de la televizor. Tot legat de tradiţii, Moşul aşază, sub brad, în fiecare an, munţi de cadouri, iar colindele sunt muzica de fond, ce se aude, săptămâni în şir, în casa noastră. Chiar şi cele cântate de Victor! (n.r. Victor Socaciu, fostul soţ)
– Şi cum va arăta meniul de Crăciun?
Despre meniu încă nu vorbesc, pentru că, aşa cum spuneam mai sus, încă nu ştiu cum va arăta Crăciunul!
Cătălina Matei