Maria Tănase, între muzică și spionaj!
„Cântecele Mariei Tănase, această fetișcană, cu timbru grav, izvorăsc limpezi din pământul românesc, trec prin sufletul nostru și apoi urcă spre cer, ca și aripile făurite cu un sfert de veac în urmă de ardeleanul Aurel Vlaicu” (Octavian Goga)
Născută pe 25 septembrie 1913 în suburbia Carămidari a Bucurestiului, Maria Tănase avea să devina una dintre cele mai mari legende ale cântecului popular și tradițional roman.
A cântat, a bătut țara în lung și-n lat, a făcut turnee in Bulgaria, Iugoslavia, Turcia, Franța, Statele Unite, a cântat în fața politicienilor, ambasadorilor, regilor, președinților, a alinat suferințele răniților, a avut dosar la Securitate, s-a iubit cu Brâncuș și a fost condusa pe ultimul drum de o mare de oameni.
Fata cu părul bălai și ochii verzi participă la Miss România
La numai 15 ani, fetei cu părul bălai și ochii verzi i se propune să participe la concursul „Miss România”.
Maria îmbracă o rochie imprimată cu flori de măr (croită de sora ei mai mare) ajunge în fața comisiei, dar la proba costumului de baie, aceasta este respinsă pe motiv că are picioare prea groase!
Maria se mânie și se duce direct la Balul Presei de la Cercul Militar. Acolo cânta o orechestră renumită, cea „a lui Iduardo Bianco”. La un moment dat, dansează numai ea, orchestra ține ritmul după pașii ei, acordeoanele aproape că se rup.
Maria Tănase face un pas pe care îl va regreta întreaga viață
În cartea „Maria cea fără de moarte” (2003), Gaby Michailescu-omul care a fost impresarul artistei, povestește că după acest incident frumusețea ei a fost apreciată de un tânăr medic de la Spitalul Central, care o cucerește și îi „dăruiește” un copil. Medicul îi propune Mariei să avorteze, iar ea nu mai putea avea niciodată copii.
Pe patul spitalului Fundeni, cu câteva zile înainte să moară, se confesează: „O viață întreagă am suferit pentru că nu las în urma mea copii„.
După această dezamăgire, Maria fuge de acasă și se angajează casieriță la unul din birturile ce animau mahalalele Capitalei în anii deceniului trei. Începe să cânte și vocea ei place mușteriilor din cârciumile bucureștene. Apoi norocul îi surâde și semnează un contract cu restaurantul Neptun de pe strada Buzești.
În vara anului 1936 imprimă cântece populare la casa de discuri „Columbia”, sub supravegherea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu și Harry Brauner, primele două fiind „Cine iubește și lasă” și „M-am jurat de mii de ori”, pe care le-a imprimat cu acompaniamentul tarafului Costică Vraciu din Gorj.
Data de 20 februarie 1938 reprezintă debutul radiofonic al artistei. Acompaniată de taraful Ion Matache din Argeș a prezentat „pe viu” un program de cântece românești la „Ora satului”: „M-am jurat de mii de ori”, „Șapte săptămâni din post”, „Ce-i mai dulce ca alvița”, „Cine iubește și lasă”, „Geaba mă mai duc acasă”, „Mărie și Mărioară”, „Țigăneasca”, „Când o fi la moartea mea”.
După comentariile cronicarilor muzicali, prilejuite de debutul la radio și ecoul puternic în rândurile auditorilor emisiunilor radiofonice, Maria Tănase continuă să fie programată aproape săptămânal de Radio România.
Maria Tănase – Bun e vinul ghiurghiuliu
http://cache.tare.ro/510bc61b733f5/videoplayer.swf?key=a04b46fd0c38b70b38b2e78be2906ae6
Maria Tănase – Bun e vinul ghiurghiuliu de pe tare.ro
„În pelegrinările mele prin țară, caut și ascult cu atenție și răbdare cântecele țăranilor. Încerc apoi să pătrund bine muzica, ritmul și sensul cuvintelor, mai cu seamă sensul cuvintelor. Aflu obiceiurile de prin partea locului și apoi procesul este foarte complicat. Se bazează pe observație, pe concentrare, pe o muncă migăloasă și perseverență. Nu le interpretez imediat cântecele mele, cântecele culese. Le las mai întâi să-mi răsune în inimă și mult mai târziu, luni sau poate ani mai târziu le transmit oamenilor. Ani sau luni mai târziu le fac să circule mai departe„, declara artista.
Garda de Fier interzice muzica Mariei Tănase
În anul 1940 Garda de Fier distruge toate discurile existente cu Maria Tănase în discoteca Radio-ului, sub pretextul că distorsionau folclorul românesc autentic.
Adevăratul motiv al acestei mișcări antisemite a fost faptul că în cercul de prieteni ai Mariei Tănase se găseau și o serie de intelectuali evrei sau democrați, ca folcloristul Harry Brauner (cel care a cules în 1929 cântecul prototip pentru „Cine iubește și lasă”, frate al pictorului Victor Brauner) și jurnalistul Stephan Roll (Gheorghe Dinu).
De la muzică la spionaj
Talentul inegalabil o transformă pe Maria Tănase în preferata unor personaje politice importante ale lumii, în timpul ultimului război mondia,l și este bănuită de spionaj. Chiar dacă au circulat multe zvonuri pe aceasta temă, nimeni nu se încumetă să dea un raspuns clar.
Istoricul Mihai Pelin, în lucrarea sa „Un veac de spionaj, contraspionaj și poliție politică”, afirmă că Maria avea la sfârșitul anilor ’30 relații foarte apropiate cu Maurice Negre, corespondentul de la București al agenției Havas și rezident al serviciilor speciale franceze.
În anul 1940, artista face un prim-turneu în Turcia, și are ocazia să cânte în fața președintelui țării, Iamet Inonu. Al doilea razboi mondial izbucnise de mai bine de un an, iar Istanbulul și Ankara erau la acea vreme locul de întâlnire al agenților secreți.
Maria Tănase este bănuită de spionaj
La întoarcerea în țară, Maria Tănase devine ținta serviciului secret al armatei germane Abwehr, care încearcă (printr-un maior) să o recruteze.
Conform unor date ale Serviciului Secret de Informații din România, condus de Eugen Cristescu, artista refuză. Istoricul Cristian Troncota, autorul mai multor cărți despre serviciile secrete românești, este de părere că Maria Tanase l-a ajutat pe Cristescu în munca sa.
„Se pare că celebra cântăreață i-a facilitat lui Eugen Cristescu, într-o perioadă destul de dificilă, unele schimburi de informații cu o serie de diplomați americani”, afirmă Troncota.
„Începutul cochetariilor Mariei Tănase cu serviciile de informații din lumea bună din Franța, Marea Britanie, America, datează din 1937. Ea apare în anturajul unor mari personalități cu care organizează un spectacol la Paris, cu ocazia unei expoziții internaționale, cu scopul de a-i ajuta pe răniții de pe câmpurile de luptă – se desfășura războiul civil din Spania. Fondurile obținute din spectacol, din documetele siguranței, ar fi ajuns doar în partea internaționaliștilor. Partea opusă, naționaliștii, nemultumiți, au pus ochii pe ea„, povestea istoricul Cristian Troncota.
„Maria Tănase nu era agent de culegere de informații, ci de legătură și influență. Prin acțiunea de a-i aduce pe români și pe britanici în postura de a gândi o soluție împreună pe frontul secret, pentru a scoate România din alianță cu Germania, a fost fundamental„, a mai adăugat.
În 1941, diva a avut o relație foarte apropiată cu Alfred de Chastelain, ofițer în serviciile secrete britanice. În februarie 1941, Alfred părășește România și preia la Istanbul conducerea filialei SOE (structură a spionajului britanic) ce includea și Romania.
„Maria Tănase nu era agent de culegere de informații, ci de legătură și influență”
Conform biografilor, multe servicii de spionaj au curtat-o, și pentru că nu și-au putut-o face aliat, Securitatea română a început să o hăituiască.
În 1940, se scrie în documentele din arhiva Securității, Maria a întreținut relații cu Maurice Negrea, fost atașat de presă al agenției franceze Havas, cunoscut ca rezident al spionajului francez și englez.
Dan Iordăchescu, baritonul care a avut o relație de opt luni cu Maria Tănase în tinerețe, recunoaște că aceasta a cochetat cu serviciile secrete, însă totul spre binele țării.
„E adevărat că Maria a colaborat cu Scotland Yard și cu Serviciile Secrete ale americanilor. Încă din 1937, ea a început să cocheteze cu spionajul, însă o făcea spre binele țării ei să știți. Maria însă trebuie să rămână în conștiința noastră prin vocea și prin spiritul ei extraordinar„, declara în 2010 Dan Iordăchescu.
Acțiunile Securității împotriva ei nu au trecut dincolo de filaj. Maria Tanase era idolul maselor, Securitatea știa acest lucru și, cu toate că nu au avut-o la inimă, au lăsat-o în pace.
Măria și Mărioara noastră este asaltată de admiratori
Pretendenți au fost mulți, printre ei numărându-se Ben Smith, un american supranumit „Regele aluminiului”, tânărul Sergiu Celibidache, Maurice Negre și Alfred de Chastelain. Ben Smith este cel care a reușit să o aibă ca logodnică, dar Maria l-a lăsat baltă când a venit vorba de căsătorie.
Între Maria și Brâncuși a fost dragoste la prima vedere. Ea avea vreo 25 de ani, el vreo 62.
„Când te ascult cum le zici, Marie, aș fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru câte o Pasăre Măiastră!”, i-a spus sculptorul.
În volumul „Brâncuși – Amintiri și exegeze”, semnat de Petre Pandrea, este povestită aventura dintre cei doi.
„Brâncuși a cunoscut-o intim pe Maria Tanase. S-au întâlnit pe linia folclorului muzical, a inteligenței și a mondenității. S-au văzut prima dată la Paris. Era fatal (…) să se împrietenească fulgerător, să se iubească, să se despartă cu invective din partea neichii Costache (n.r. – cum era alintat sculptorul de apropiați)”. Brâncuși nu a regretat nimic, considerând că dragostea pentru Maria a durat exact cât trebuia!”
În 1950, Maria Tănase se căsătorește cu juristul Clery Sachelarie.
„Culege-mi visele pe care le-am croit lângă tine și împarte-le oamenilor”
Pe 22 iunie 1963, la Spitalul Fundeni din București, Maria Tănase își dă ultima suflare. Era o fumătoare înrăita, iar vestea că suferea de o boală incurabila a făcut-o să-și pregătească din timp moartea.
Maria Tănase – Lume, lume
http://cache.tare.ro/510bc6c9b064d/videoplayer.swf?key=d5eb1a63d562e35121a193506537dfa3
Maria Tănase – Lume, lume de pe tare.ro
Artista a cerut unui notar să îi scrie ultimele dorințe într-un testament. Aceasta a dorit ca înmormântarea sa să nu fie pompoasă și, în memoria ei, să fie construită o fântănă pe un drum secetos.
De asemenea, i-a lasat o scrisoare și soțului ei, Clery Sachelarie, în care îi spunea:
„Culege-mi visele pe care le-am croit lângă tine și împarte-le oamenilor.„