Cu ochii la muntii de mancare si la decolteurile-alese, incerc sa nu ma las corupt. N-am prea mancatÂ… si mai e si frig. Ar merge un aperitiv, sa ma incalzesc, si-un muschi de porcÂ… Dar e mult prea periculos! Aveam in facultate un prieten care invata pe stomacul gol: cica se putea concentra mai bine. Asta incerc si eu acum. Nu sa invat, ci sa raman concentrat. Este greu in meseria de jurnalist auto, mai ales cand esti tratat regeste. Cu stomacul plin si cu sangele incins de o fina alchimie pe baza de „apa de foc”, textele oficiale, cu iz de PR, cam neverosimile alta data, incep sa capete, brusc, sens si ajungi sa inchei noaptea in postura de cel mai bun prieten al persoanei care te-a invitat. Asta pentru ca a doua zi sa te invarti ca un leu in cusca, cuprins de tot felul de remuscari: dupa ce v-ati inteles atat de bine, mai poti spune pe bune ce-ai de spus? Filosofia Sprite e cam greu de aplicat uneoriÂ…
Deci sunt inconjurat de munti de mancare si bautura. Domnul J.W. Sohn, director pe regiunea est-europeana la Hyundai, ne povesteste vrute si nevrute, iar eu sunt pornit sa rezist. Este gandirea stereotipa cea care ma impinge sa reactionez astfel, la fel cum a facut lumea intreaga cand au aparut japonezii cu masinile lor. Azi, desi Toyota este mai mare decat GM, inca tindem sa mai avem dubii ca fenomenul se poate repeta. Ei bine, va spun eu: valul doi a aterizat de mult. Atacul coreean tine de mai multi ani, dar este, poate, pentru prima oara cand incepe sa aiba un fond, o formula bine definita. Minimalizam garantia de 5 ani pe care o ofera cei de la Hyundai (o luam drept instrument de marketing), in loc sa ne gandim ca poate o ofera pentru ca „au cu ce”Â…
Santa Fe… Da, este la generatia a doua. Si ce? Nu m-am omorat nici dupa prima…
Citeste mai mult in ProMotor