Mamouret

Nu ar fi nimic fals , dacă am adăuga spuselor autorului că rolul Mamouret pare scris pentru Tamara Buciuceanu Botez . A fost inspirată reîntoarcerea actriţei pe scena de la Bulandra , unde nu a mai jucat de ani buni , cu spectacolul care făcea săli pline având-o în distribuţie pe Lucia Sturdza Bulandra.

Jean Sarment alege o poveste cu încurcături, dar o expune simplu, gândeşte personaje ofertante pentru actori şi urmăreşte firul comediei fără exagerări şi cu bun gust. Această simplitate pe care o păstrează şi regizorul Dinu Cernescu, poate fi o provocare pentru spectatorul de astăzi. Sigur, satisface dorinţa publicului de a merge la teatru pentru a-şi descreţi fruntea şi a-şi lumina faţa.

Pentru că este imposibil să nu te laşi prins de prezenţa comică a Tamarei Buciuceanu Botez, de apariţiile energice ale Ilincăi Manolache (Estelle) şi Alexandrei Murăruş (Giselle), de prezenţa impunătoare a lui Şerban Pavlu (Marcus), de şarmul Danielei Nane (Călăreaţa). Spectacolul se bucură de o distribuţie care reuşeşte să treacă la public, să te prindă în mrejele familiei Mamouret.

Este momentul aniversării bunicii Mamouret care împlineşte nici mai mult, nici mai puţin decât 100 de ani. Totul se transformă într-o sărbătoare publică. Doar că atunci vine în oraş un circ, iar directorul circului este chiar nepotul celui pe care l-a iubit bătrâna Mamouret cu zeci de ani în urmă. Marcus se îndrăgosteşte de Marie – Josephe (Ana Ioana Macaria).

Povestea se repetă, iar bătrâna Mamouret are grijă ca iubirea celor doi să se împlinească. Temperamentală şi lucidă, manevrează vieţile celor din jur, plină de bune intenţii îi şantajează şi obţine tot ce vrea de la ei. Rolul îi prieşte Tamarei Buciuceanu care ştie să conducă spre schimbările de situaţie şi stoarce comedia din orice.

O poveste extrem de simplă, un spectacol bazat pe actori, roluri bine susţinute, şi, totuşi, lipseşte ceva care ar fi trebuit să contureze mult mai bine aceste date, să le facă unitare, să lege părţile spectacolului. Simţi nevoia de mai multă muzică într-o astfel de comedie. Formula regizorală aleasă este întreruptă de scena spectacolului de circ, tratată într-un cu totul alt mod, decorul se desparte în două şi apare o imagine frumoasă cu dansatori şi clovni.

Din păcate, Dinu Cernescu dezvoltă prea puţin această idee, se concentreză doar pe datele iniţiale ale textului, rezumă şi pune totul pe seama actorilor. Şi nu este nimic rău, ar putea părea suficient, doar că la finalul spectacolului îţi dai seama că existau toate premizele, dar a lipsit puţin. Totuşi, rămâi cu senzaţia plăcută de a fi văzut nişte actori care te bucură (roluri reuşite fac şi Ion Cocieru, Manuela Ciucur, Teodor Danetti) şi o poveste plină de poezie, veselie şi romantism.

17 ianuarie Teatrul Bulandra, Sala Izvor ora 19