Atunci când apare, provoacă o pocnitură ce se aude din cer. Un ar luminos uriaș se ridică în noapte și e în continuă mișcare. Uneori, spectaculoasele raze de lumină se împrăștie în forma unui evantai.
Alteori, acestea sclipesc precum niște faruri uriașe sau se mișcă atât de repede încât au fost denumite și „dansatorii veseli”.
La nordul îndepărtat, spectacolul decurge adesea cu o viteză mare, draperii în flăcări cad din cer și se mișcă precum flăcările roșii, portocalii, verzi și albastre, ce se joacă precum niște cute mișcătoare.
Potrivit măsurătorilor științifice, această descărcare de lumini se desfășoară la o distanță de 80 – 160 kilometri deasupra pământului. Însă, punctul lor culminant se vede cel mai bine doar de la Polul Nold.
Uneori, mai pot fi observate din regiunea canadiană Hudson Bay, în nordul Scoției și în nordul Norvegiei și Suediei. Uneori, pot fi observate și din nordul Statelor Unite ale Americii.
Noi numim acest spectacol „Luminile Nordului” sau „aurora boreală”. Dar astfel de lumini sunt vizibile și în emisfera sudică.
Acolo, poartă denumirea de „auroră australă” sau, uneori, sunt cunoscute ca „aurora polară”. Știința nu a dovedit sigur ce provoacă aceste lumini. Dar se crede că razele provin din descărcări electrice în stratul superior al atmosferei.
Imaginea pare să își aibă centrul în jurul polilor magnetici ai Pământului, iar perturbările magnetice și electrice se desfășoară, adesea, atunci când luminile au o strălucire intensă.
Imaginea aurorei de deasupra pământului poate fi cauzată de același fenomen sau de descărcări electrice din Soare, care trec prin gaze rarefiate.