Looking for Jim

Apropo.ro / 20.02.2006, 12:14
Looking for Jim
2005 a fost anul în care o seama de cineaști clasici au semnat filme atipice. "A History of Violence" parea un film de frații Coen, "Match Point" - un Chabrol în engleza, iar "Munchen" ai fi putut jura ca-i facut de John Frankenheimer. Critici feluriți s-au grabit


2005 a fost anul în care o seama de cineaști clasici au semnat filme atipice. „A History of Violence” parea un film de frații Coen, „Match Point” – un Chabrol în engleza, iar „Munchen” ai fi putut jura ca-i facut de John Frankenheimer. Critici feluriți s-au grabit sa adauge și „Broken Flowers” pe lista, zicand ei ca putea fi facut de oricine, numai de Jarmusch nu. S-avem pardon.

Nu-i prima oara cand acest, poate, ultimul poet al cinematografului de autor e acuzat ca devine comercial – în 1991, „Night on Earth” (cinci taxiuri, cinci orașe, un singur Revelion) a fost considerat facil și plin de staruri de oameni… sa le spunem limitați, care (se fac ca) nu înțeleg ca lucrurile simple sunt cele mai complicate și care se fac ca nu știu ca Benigni, de exemplu, mai jucase la Jarmusch, pe vremea cand americanii habar n-aveau de el. Bașca, desfid pe oricine sa gaseasca ceva comercial în episodul filmat la Helsinki, în finlandeza, cu actorii-fetiș ai lui Kaurismaki (Matti Pellonpaa și Kari Vaananen), un episod la care orice zambet îți îngheața pe buze. E drept ca de la poezia post-punk din debutul carierei („Permanent Vacation”, „Stranger than Paradise”, „Down By Law”, „Mystery Train”) și pana la alegoria western „Dead Man”, poemul urban „Ghost Dog” sau metafora „Broken Flowers” e o cale la fel de lunga ca de la John Lurie, Tom Waits și Joe Strummer la Johnny Depp, Cate Blanchett sau Bill Murray, dar de cand schimbarea înseamna automat ceva rau?

„Broken Flowers”, dedicat lui Jean Eustache, ascunde, sub aparența clasicei calatorii tragi-comice, pe care Don Juan-ul îmbatranit o întreprinde în cautarea fiului (timpului?) pierdut, o meditație amara asupra dragostei și inutilitații, poseda, în Bill Murray, cel mai blazat personaj din filmografia lui Jarmusch, netulburat nici de vecinul cu aer de Sherlock (Jeffrey Wright), nici de întalnirile cu fostele iubiri (Sharon Stone, Frances Conroy, Jessica Lange, Tilda Swinton) și comporta poate singurul final cu adevarat disperat din cariera unui regizor care și-a încheiat întotdeauna filmele cu o urma de speranța.

Nu-i ascultați nici pe cei care-l contesta și nici chiar pe cei care-l apara. „Broken Flowers” e un film de Jim Jarmusch. Care nu se rateaza, adica.

Andrei Cretulescu

Tags: