Leonard Orban – tehnocratul din spatele ochelarilor

Leonard Orban, secretar de stat in Ministerul Integrarii, a devenit, dintr-odata, dintr-un om volubil – care te priveste cald de dupa ochelarii cu rame subtiri -, o persoana extrem de precauta si suspicioasa. Dupa desemnarea sa drept comisar din partea Romaniei in cadrul Executivului de la Bruxelles, Leonard Orban s-a retras in turnuletul sau de fildes: „Dupa cate am vazut, suflu si in iaurt”.

Ce l-a inspaimantat atat de tare pe Orban? Se pare ca experienta traita de prima persoana propusa de Romania pentru pozitia de comisar – Varujan Vosganian. Scurtul periplu european al acestuia din urma este desprins parca dintr-un film prost.

S-a dus la Bruxelles – miercurea trecuta, dupa anuntul nominalizarii sale – , s-a intalnit cu Barroso, seful Comisiei Europene, care i-a spus ca, potrivit datelor obtinute din Romania, este un xenofob platit de afaceristi dubiosi. I-a recomandat sa nu dea ochii cu presa pana la lamurirea situatiei, iar Vosganian s-a conformat, partial.

Dupa despartirea de Barroso, nu a mai dat pe la hotelul in care era cazat, in holul caruia il asteptau ziaristii romani, unii veniti special pentru acest eveniment.

Intr-o masina a Ambasadei Romaniei de la Bruxelles, a fost condus direct la aeroport, dar nu la cursa spre Bucuresti, cea la care – asisderea – il asteptau alti ziaristi romani.

A fost urcat intr-o cursa spre Paris (nu se stie cine i-a cumparat biletul), la sapte minute distanta de plecare a acesteia. De la Paris a ajuns incognito la Bucuresti tarziu, in seara de joi. Vreme de 24 de ore nimeni nu a stiut de soarta lui Vosganian.

Orban nu este de negasit, dar este extrem de precaut (si lui i-a spus Barroso sa taca malc). Nu face nicio trimitere la episodul Vosganian, nici nu-l aminteste, de fapt, dar afirma: „Suflu si in iaurt”. Va sta pitit pana ce comisiile de specialitate ale Parlamentului European il vor fi confirmat in functie.

Precautia este una dintre calitatile sale. Sau poate exactitatea, precizia de ceasornic cu care isi face temele.

Asa a fost si pe vremea PSD, cand lucra la MIE – ca adjunct al fostului negociator-sef Vasile Puscas – , pozitie pe care si-a pastrat-o in guvernarea Aliantei gratie pregatirii sale, dar si a legaturii de sange cu seful filialei Bucuresti a PNL, Ludovic Orban.

Un tehnocrat, asa s-a autocaracterizat intotdeauna. Nu si-a dorit sau poate nu a sperat ca va ajunge in pozitia de a fi desemnat comisar european din partea Romaniei, intrucat nu este un om politic.

Intr-o discutie cu reporterul ZF, anterioara nominalizarii sale in cadrul Comisiei, spunea ca ar putea candida, dupa aderarea Romaniei la UE, pentru o pozitie de director general

intr-una din directiile Comisiei Europene. Una dintre acele directii despre care fostul comisar pentru extindere (actualmente vicepresedinte al Comisiei), Gunther Verheugen, spunea recent ca a acaparat puteri extraordinare, ingrozitoare, in cadrul Executivului de la Bruxelles. Directii carora Verheugen ar vrea sa le taie mainile si picioarele, daca i-ar sta in putinta. Dar nu ii sta. Pentru ca Uniunea actuala functioneaza, in mare parte, ca o imensa birocratie. In spatele oamenilor politici – comisarii si parlamentarii europeni – stau armate de birocrati si tehnocrati.

Ce cauta atunci Orban, un tehnocrat, printre oamenii politici? Aceasta a fost si este – cel putin deocamdata – singura fisura in turnuletul de fildes in care s-a inchis Orban, de cateva zile.

„Ar fi mult mai bine daca ar avea un sprijin politic, dar asta este situatia. Inteleg ca are acest sprijin din partea liberalilor. In rest, Leo este un tip mai mult decat ok. Si un om foarte bine pregatit pe domenuil sau”, spune fostul negociator-sef al Romaniei cu UE, Vasile Puscas.

„Leo” este, pentru neinitiati, Leonard Orban. Asa ii spun oamenii sai din minister, cei apropiati. „Un sef corect si intelegator”, spun „birocratii” din MIE, sub acoperirea anonimatului. Anonimatul isi are rostul sau, acum si aici. Daca il critici, „ti-ai dat foc la valiza” si nu mai poti spera sa te ia cu el la Bruxelles, cand va pleca la Comisie. Daca il lauzi, pare ca „il pupi in fund”, si iarasi nu da bine. Bine, rau, asta este situatia.

„Este omul care are cea mai mare expertiza din Romania in problemele Uniunii Europene”, spune Ludovic Orban, seful filialei PNL Bucuresti. Intamplarea face ca Ludovic Orban sa fie fratele celui in cauza, drept urmare cuvintele sale trebuie luate cu rezerva de rigoare.

Cert este ca Leonard Orban lucreaza, incepand din 1993, in problematica Uniunii Europene.

A transpirat, incepand cu 1993 si pana in 2001, la Camera Deputatilor, in calitate de consilier parlamentar pentru afaceri europene si internationale, apoi ca secretar tehnic al comitetului parlamentar mixt Romania-UE.

Din 2001 si pana in 2004, a fost adjunctul lui Vasile Puscas care era negociator-sef, pentru ca, din decembrie 2004 pana in aprilie 2005 – la semnarea Tratatului de aderare – sa fie negociator-sef.

Dupa 13 ani de „acomodare” cu problematica UE, Orban – insotit de destinul care i-a suras – va fi primul comisar european din partea Romaniei. Notorietatea sa va creste pe masura, ca si salariul sau. De la 1.300 de euro cat castiga in prezent va avea, incepand cu 1 ianuarie 2007, un salariu de 18.000 de euro lunar. Basca masina la scara, sofer personal, casa la Bruxelles.

Timidul elev din Brasov – cum si-l aminteste fratele sau – a ajuns intr-o pozitie de invidiat. Timid, dar tenace. „Maica-mea ma trimitea la aceeasi scoala la care se inscria Leonard, care este cu un an mai mare decat mine. Ma trimitea acolo ca el sa ma pazeasca”, isi aminteste Ludovic, fratele viitorului comisar. Asa au facut cei doi frati scoala generala impreuna – Scoala sportiva pentru clasele cinci-opt – si apoi liceul la „Andrei Saguna” din Brasov. S-au inschis impreuna la Universitatea din Brasov – Leonard la mecanica, Ludovic la o alta specialitate.

La 17 ani Leonard a jucat intr-un film, „Jachetele galbene”. Ludovic a incercat si el sa joace in respectivul film, dar pe el nu l-au primit. „Era un rol mijlociu”, si-a amintit Leonard Orban intr-o interventie la Radio Guerilla.

Leonard si Ludovic s-au despartit cand primul a plecat, in 1987, sa studieze la cea de-a doua facultate – ASE Bucuresti, Facultatea de management. Ludovic l-a ajuns din urma, cand, in 1991, a venit in Capitala sa studieze stiintele politice. Acum primul isi face bagajele spre o noua destinatie – Bruxelles. Un singur examen il mai desparte de functia de comisar – audierile din Parlamentul European.

Ultimele discutii de la Bucuresti l-au amarat putin pe Leonard Orban, spun apropiatii sai. Ba ca postul ce i s-a oferit – multilingvismul – este insignifiant, ba ca nu are sprijin politic. Ba ca gestioneaza un portofoliu caruia nu i-a fost acordat decat 1% din bugetul UE – ceea ce inseamna totusi 9 mld. euro, intre 2007-2013.

Orban nu va apuca insa sa gestioneze toti acesti bani. Mandatul sau se va incheia in 2009, odata cu cel al intregii Comisii conduse de Barroso.

Cate limbi straine – altele decat engleza si franceza sau germana – vor invata europenii sub mandatul lui Orban, ramane de vazut.

In fond, postul sau raspunde unei superbe nazuinte, niciodata confirmata, a romanticilor care au visat Europa unificata. Nazuinta de a fi cu totii egali – nu doar material, ci si cultural, spitutual.

Leonard Orban, 45 de ani, s-a nascut, la Brasov, este casatorit si are un copil

In 1992 a absolvit Facultatea de management, Academia de Studii Economice din Bucuresti

In 1986 a absolvit Facultatea de mecanica, Universitatea din Brasov.

Este secretar de stat – Ministerul Integrarii Europene. Coordoneaza pregatirea Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana

Intre decembrie 2004 – aprilie 2005 a fost negociator-sef cu Uniunea Europeana

Intre mai 2001 – decembrie 2004 a fost negociator-sef adjunct cu Uniunea Europeana

1993 – 2001 a fost consilier parlamentar pentru afaceri europene si internationale la Camera Deputatilor; secretar tehnic al Comitetului Parlamentar Mixt (CPM) Uniunea Europeana – Romania si al Delegatiilor Parlamentului Romaniei la Parlamentul European, COSAC si Adunarea Parlamentara a Cooperarii Economice a Marii Negre (APCEMN)

1990 – 1993 a lucrat la Institutul de Cercetare in Tehnologia Constructiilor de Masini (I.C.T.C.M.) Bucuresti, ca inginer

Intre 1989 – 1990 a lucrat la Intreprinderea de Antrepriza in Constructii Speciale Industriale si Montaj (I.A.C.S.I.M.) Bucuresti, ca inginer

Iulian Anghel
Ziarul Financiar