Lacatus aclamat de fanii stelisti
Emotionat de victorie, de dragostea galatenilor, dar si de afectiunea galeriei steliste, care i-a scandat numele împreuna cu întregul stadion, actualul antrenor al Otelului a privit cu lacrimi în ochi cum actuala sa echipa da de-a berbeleacul formatia la care a ajuns pe culmile gloriei.
Dupa cum începuse, parea ca sîmbata va fi un dezastru pentru Galati. Povesteste Mihai Stoica, presedintele Otelului: „Am venit la stadion cu masina si mi-am lasat-o afara pentru ca n-am putut sa intru. Era o mare de oameni care trageau de mine si cereau sa mai punem bilete în vînzare.”
Dintr-o data, s-a simtit prea tînar. În memoria celor 36 de ani ai sai nu era depozitata nici o amintire cu stadionul atît de plin. „Mi-au confirmat-o si prieteni mai în vîrsta. Pentru prima oara în istoria Galatiului, sîmbata s-au vîndut bilete la negru. De la 20.000 de lei, pretul oficial, tichetele au sarit la 100.000. Mii de oameni au ramas la porti”.
Cu o jumatate de ora înaintea partidei, casierele au fugit de frica multimii. Un singur lucru depasea rumoarea din afara – strigatele de încurajare ale celor dinauntru. Pe teren iesisera echipele.
Exercitii în Infern
Înca de la încalzire s-a sesizat încordarea celor doua trupe. În jumatatea otelarilor, Munteanu se concentra ca un yoghin. Dincolo, Pompiliu Stoica si Mitrita se încurajau si-si dadeau reciproc sfaturi. Cînd arbitrul a fluierat startul, fiecare jucator din teren avea fantoma emotiei în spate, iar multi dintre spectatori primisera în dar o umbra mult mai consistenta, sub forma unui concitadin care sarise gardul si le statea în cîrca.
Solutii tactice diferite
Jocul a debutat echilibrat, dar cu doua surprize. Prima, asezarea propusa de Lacatus, cu doar trei fundasi, Marginean, Tofan si Pelin, ocrotiti de o linie de 5 mijlocasi, dintre care doi, Toma si Mozacu, aspirau marginile terenului, de la un careu la altul. De partea cealalta, Piturca îsi alcatuise mijlocul din Falemi, la închidere, Lita si Pompiliu Stoica pe margini si Lincar avansat, postura care l-a stingherit evident pe Erik, obisnuit sa se bata pentru baloane si nu sa astepte mingi care nu i-au venit.
Erori de arbitraj
Prima repriza a apartinut Otelului, frustrat în doua faze de catre brigada de arbitri. În minutul 45, se cuvenea o „indirecta” la pasa înapoi a lui Bogdan Nicolae catre Tudor, dar „centralul” Constantin n-a vazut faza, iar „liniorul” Nicolae, mai bine plasat, nu l-a ajutat. Ca sa se alinieze erorilor celor doi colegi, si celalalt tusier, Asandei, îl va opri degeaba la începutul reprizei a doua pe galateanul Gurita, scapat spre poarta stelista. Ofsaid imaginar.
Amintiri din alte vremuri
În partea a doua a meciului, Steaua a luat cîmpul în stapînire. A izbutit sa paseze chiar si de sapte ori la rînd fara greseala, anterioara performanta datînd de pe vremea lui Gâlca, Panduru si Adrian Ilie.
Dar chiar si aflati la timona, bucurestenii s-au precipitat. Într-un singur meci, ei au degajat spre cer mai multe baloane decît în toata perioada ’85-’89. Nu e nici o exagerare. Doar salariul multora dintre „militari” pare exagerat, de vreme ce Mitrita, de pilda, un fotbalist comic, cîstiga 18.000 de dolari pe luna, adica atîta cît au luat, împreuna, Bumbescu, Piturca si Iovan dupa cîstigarea Cupei Campionilor!
Cît joaca Neaga?
Mitrita nu e singurul accident istoric din curtea Stelei. De pilda, Neaga are talent de fotbalist si atitudine de florareasa. El si-a petrecut cam 20% din timp certîndu-se cu spectatorii. „Du-te în piz.. ma-tii!” sau „Fu…-va în gura” sînt, la Neaga, expresii mai dese decît preluarile corecte. Daca se adauga alte 20% în care a asteptat pase, 10% în care a cersit faulturi si 20% în care era prea obosit ca sa mai alerge, rezulta ca Neaga se concentreaza la joc aproximativ o treime din timp, perioada în care îi ies si lucruri bune.
Problema lui, si a echipei, e ca într-un noian de simulari si proteste, arbitrul nu mai da nici cînd e, asa cum a fost cazul faultului evident facut de Tofan la Neaga în minutul 72, cînd stelistul daduse mingea pe lînga otelar si mergea spre poarta.
Lacrimile Fiarei
Pîna la urma, meciul a fost decis de daruirea gazdelor, de oarecare sansa si de încrederea lor într-un final fericit. Cînd, în minutul 80, Tanase a înscris, stelistii patinau în noroiul propriului careu, incapabili sa se aseze corect la o faza fixa simpla. Campion: Bogdan Nicolae, care a pierdut duelul la cap cu Pelin.
Oaspetii s-au prabusit si din acel moment si pîna la final s-a auzit un singur strigat: „La-ca-tus! La-ca-tus!”. Scandarea venea si dinspre cei 300 de fani stelisti sositi la meci, care priveau frustrati cum Mihai Stoica îl îmbratiseaza pe Lacatus. Cu presedintele sau de gît si cu ochii spre galeria ros-albastra, Fiara începuse sa plînga. Iar Steaua lui Piturca se pregatea de adevaratul meci în deplasare: cel din etapa viitoare, în Ghencea, cu FC Arges.
Sursa: www.prosport.ro