La BALCIC, inima mea
Exista, intre cele doua pelerinaje, un numitor comun: lipsa de resentimente a vizitatorilor fata de localnici (si viceversa) si o matura asumare a trecutului. Exista insa si o diferenta: in timp ce bisericile fortificate sasesti se scufunda in ruina nepasarii, Balcicul cunoaste, prin grija autoritatilor bulgare, o noua viata – aceea a turismului aducator de bani. De multi bani.
Regina Maria a Romaniei este cea careia Balcicul ii datoreaza faima care dainuie si astazi, peste timp. Mama de regi si de regine (Carol, viitorul rege al României, Elisabeta, viitoarea regina a Greciei si Marioara, viitoarea regina a Iugoslaviei), Maria a indragit atat de mult Balcicul incat, pe langa terenul primit aici in dar de la un bancher, a mai cumparat inca multe altele, de la localnici. Apoi a purces la construirea a ceea ce avea sa devina Cuibul Linistit – Palatul de la Balcic. Palat este in pliantele turistice – in fapt este o vila ceva mai rasarita, construita in acord cu ceea ce era o trasatura definitorie a reginei: bun-simt si simplitate.
Peste ani, bolnava, regina s-a intors in tara din Italia, unde incercase sa-si salveze sanatatea. S-a dus la cele vesnice in 1938, la Pelisor, iar ultima sa dorinta a fost ca inima sa sa fie depusa in capela pe care o ctitorise, cu ani in urma, la Balcic. Asa s-a si fost facut, dar nici dupa moarte inima bunei regine nu a cunoscut linistea. La cedarea Cadrilaterului, inima a parasit Balcicul si a luat drumul Branului, unde s-a odihnit cateva zeci de ani. Apoi, in 1971, inima reginei a devenit „obiect de patrimoniu” al Muzeului National de Istorie a Romaniei.
Am aflat, in zilele petrecute la Balcic, cel putin doua lucruri:
1. Orice comparatie ai face intre litoralul bulgaresc si cel romanesc din punct de vedere turistic, cel romanesc pierde fara drept de apel. Intre statiunile romanesti si cele bulgaresti sunt doar vreo 60 de kilometri si o uriasa diferenta de mentalitate.
2. Un obiectiv turistic de felul Palatului din Balcic si al parcului care-l inconjoara poate fi transformat si intr-un complex de petrecere a timpului liber: sunt acolo baruri, cofetarii, restaurante, spatii destinate degustarii de vinuri, buticuri cu antichitati si artizanat etc.
Poate cineva sa-mi dea un exemplu asemanator in Romania?
de Lucian Vasilescu