In primul interviu dat in noul an presei centrale, guvernatorul Mugur Isarescu se arata prea putin incantat de faptul ca bugetul pe 2008 aprobat de Parlament a redus din fondurile acordate Ministerului Transporturilor, apreciind ca economia incepe sa se sufoce din cauza faptului ca investitiile in infrastructura de transporturi sunt in intarziere, deopotriva in Capitala si pe rutele peste Carpati.
Si, desi cand vine vorba de previziuni pentru 2008, primele repere care vin in minte sunt cele tinand de macroeconomie – curs de schimb, inflatie, deficit de cont curent – cel mai probabil capacitatea autoritatilor de a impinge inainte modernizarea infrastructurii va fi decisiva pentru modul cum economia in ansamblu se va comporta in acest an.
Din acest punct de vedere, avem de-a face cu doi factori de baza care vor influenta mersul lucrurilor. Primul este, evident, cel electoral; intr-un an cu alegeri generale si locale, autoritatile vor fi obligate de conjunctura sa arate o eficienta considerabil mai mare in raport cu chestiunea infrastructurii, odata ce starea drumurilor si inapoierea infrastructurii in anumite zone ale tarii nu sunt doar o sursa de stres zilnic pentru alegatorul obisnuit, ci si o piedica in calea dezvoltarii afacerilor, recunoscuta ca atare si de investitorii straini atunci cand e vorba sa numeasca principalele probleme pe care le intampina in Romania. Deocamdata, anul trecut a adus doar promisiuni si gesticulatie: venirea Ford la Craiova a parut singura sansa de a smulge autoritatilor fagaduieli de urgentare a lucrarilor la reteaua de drumuri necesare pentru investitorul american, iar premierul Tariceanu a repetat ca planul lui cel mare este sa asigure electrificarea tuturor localitatilor din Romania.
In al doilea rand, dupa un an 2007 la sfarsitul caruia slaba capacitate de absorbtie a fondurilor structurale de la UE a devenit o tema importanta de controversa politica, noul an va aduce neindoios o concentrare a atentiei asupra acestor resurse (e vorba in total de peste 19 miliarde de euro pentru 2007-2013), din care 23% pentru infrastructura de transport. Daca in 2007 s-au terminat de construit numai 13,6 kilometri de autostrada, reporterul Business Magazin a cautat zadarnic la Ministerul Transporturilor un raspuns pentru articolul de fata la intrebarea privind cati kilometri de autostrada vor fi construiti in 2008. Nu e vorba insa numai de drumuri, ci de dezvoltarea in general a Romaniei ca tara europeana: fondurile structurale sunt si pentru mediu, educatie, sanatate, eficienta administrativa (in traducere, reducerea birocratiei), adica exact acele domenii unde Romania nu arata a tara membra a UE si nici a societate care traieste in secolul al XXI-lea.
Multi comentatori au spus anul trecut ca nu se poate vorbi decat de aderarea Romaniei la UE, nu de integrarea tarii in Uniune, perceptie confirmata din belsug de „capsunarii“ care obisnuiesc sa declare ca atunci cand se intorc in tara, pentru ei UE se termina la granita cu Romania, fiindca gradul de civilizatie difera fata de Vestul de unde vin. In termenii Bancii Mondiale, e vorba de diferenta dintre crestere economica (indicator la care Romania sta bine si are sanse sa mai stea inca ani buni de-acum incolo) si dezvoltare, adica tot ceea ce tine de calitatea vietii. Or, integrarea in UE inseamna exact dezvoltare, vazuta in termeni calitativi, nu cantitativi; dupa 2007, un an „preliminar“ al integrarii (si in mare masura pierdut din acest punct de vedere), 2008 ar trebui sa fie primul an cand resursele financiare de la Bruxelles sa puna in miscare acel mecanism fericit care a ridicat calitativ economiile unor tari ca Spania, Portugalia, Irlanda sau Grecia dupa momentul aderarii la Uniune.
Mai multe detalii in revista Business Magazin.