Julian Assange: povestea fondatorului WikiLeaks

Julian Paul Assange este un jurnalist de origine
australiana, un publisher si un adevarat activist pe
internet. El este cel mai bine cunoscut ca purtator de cuvant si
redactor sef pentru site-ul Wikileaks.

Nascut pe data de 3 iulie (este rac) 1971 in Townsville,
Queensland (Australia), Assange si-a petrecut copilaria pe Magnetic
Island (la 50 km distanta de Townsville) unde parintii acestuia se
ocupau de un teatru itinerant. In 1979, mama sa se recasatoreste si
impreuna cu noul sot fac un alt copil dar in 1982 se despart si
lupta pentru custodia lui. Mama lui decide sa ia copii si sa se
ascunda timp de cinci ani, timp in care Julian Assange schimba mai
multe scoli sau primeste educatie acasa.

Inainte de a ajunge la conducerea WikiLeaks,
Julian Assange traieste prin mai multe tari, avand aparitii
ocazionale in public pentru a vorbi despre libertatea presei,
cenzura si jurnalismul de investigatie.

Ca adolescent, pasionat de informatica, Assange era cunoscut ca
„Mendax”, un hacker renumit, care impreuna cu alti doi hackeri
formeaza un grup intitulat „Subversivii Internationali”.

Tot Julian Assange lanseaza atunci, in 1987,
primele reguli ale subculturii de hackeri: „Nu afecta sistemul in
care intri”, „Nu modifica informatiile aflate in acel sistem (in
afara de informatiile care te-ar putea localiza)” si „Da mai
departe informatiile gasite”.

Vinovat de 23 de capete de acuzare
inca din 1992

In 1991, politia federala australiana organizeaza un raid la
locuinta sa unde descopera ca Assange patrunsese in calculatoarele
Universitatii din Australia, companiei de telecomunicatii canadiene
Nortel si a altor organizatii, cu ajutorul unui modem.

In 1992 el isi asuma vinovatia asupra celor 23
de capete de acuzare dar scapa numai cu o amenda de 2.100 de dolari
australieni. Procurorul cazului declara ca nu existau alte dovezi
in afara faptului ca a patruns si s-a plimbat pe acele
calculatoare, fara sa afecteze informatiile.

Un aspect interesant este ca, in timpul raidului din 1991,
copilul lui Assange este luat de politie, motiv pentru care el se
desparte de prietena sa, cu care era impreuna din 1989. Cei doi
ajung sa isi dispute in fata tribunalului custodia asupra
copilului, proces care se incheie de abia in 1999.

Din 2006 este „capul”
WikiLeaks

In anul 1993, Assange participa la infiintarea uneia
dintre primele companii furnizoare de servicii de internet
din Australia intitulata Suburbia.

In 2006, Assange infiinteaza controversatul site web
WikiLeaks unde publica materiale despre crimele
extrajudiciare in Kenya, aruncarea deseurilor toxice in Africa,
manualele Bisericii Scientologice, procedurile aplicate
prizonierilor in Guantanamo Bay si bancile Kaupthing si Julius
Baer.

In 2010, el publica detalii secrete ale implicarii Statelor
Unite ale Americii in Afganistan si Irak.

Julian Assange prezentand informatii
despre razboaiele din Afganistan si Irak

Pe data de 4 octombrie 2010, Julian Assange declara ca
intentioneaza sa inainteze o cerere oficiala Elvetiei pentru azil
politic. La sfarsitul lunii Octombrie, Suedia refuza cererea lui
Assange pentru rezidenta si drept de munca pe teritoriul
suedez.

Punctul culminant il atinge pe 28 noiembrie
2010, cand WikiLeaks impreuna cu cinci parteneri media
incep publicarea unor documente secrete
ale diplomatilor ambasadelor SUA.

Oficialitatile din SUA raspund prompt si incep sa caute metode
de a-l captura si mai ales de a-i opri activitatea astfel ca pe 29
noiembrie 2010 incepe urmarirea penala a fondatorului Wikileaks,
Julian Assange.

Daniel Yates, un fost ofiter de informatii britanic critica dur
actiunile Wikileaks spunand ca „Assange a pus in pericol vietile a
multor cetaten afgani… Informatiile publicate de acesta contin
detalii personale ale civiliilor care au luat legatura cu soldati
NATO oferindu-le informatii.” O alta critica a venit din partea
publicatiei Washington Times , unde Jeffrey T. Kuhner a spus ca
Assange ar trebui sa fie tratat ca o tinta terorista de mare
valoare si asasinat.

Acuzat de
viol

Pe 30 noiembrie 2010, Interpolul emite un aviz rosu impotriva
lui Assange in numele Suediei, pentru interogatoriu pe acuzatiile
de „crime sexuale”, la cererea Suediei.

Desi acuzatiile statului suedez includ viol,
molestare sexuala si constrangere ilegala, Assange si unii
reprezentanti media spun ca litigiul a survenit in urma unor
incidente de sex consensual, dar neprotejat, care ar putea
constitui violul in conformitate cu legislatia suedeza.

O caricatura prezentand modul in care au
aparut subit acuzatii de viol asupra fondatorului Wikileaks, Julian
Assange

Avocatul apararii raspunde acestor acuzari spunand ca este
foarte neobisnuit pentru autoritatile suedeze de a emite un aviz
rosu, avand in vedere ca domnul Assange a fost de acord sa raspunda
in mod voluntar la intrebarile procurorului, in afara
Suediei.

Numele celor doua femei de care Assange este acuzat ca le-ar fi
violat sunt Sofia Wilen si Anna Ardin. Despre Sofia Wilen nu se
cunosc multe dar se pare ca Anna Ardin (sau Anna Bernardin) ar avea
legaturi cu un grup anti-Fidel Castro, sustinut de CIA.

Unele blog-uri spun ca informatiile personale, istoricul
mesajelor de pe twitter si multe altele au inceput sa fie sterse
„profesional” despre aceste doua femei, aruncand si mai multe
suspiciuni asupra lor.

Sofia Wilen (stanga) si Anna Ardin
(dreapta) – cele doua femei pe care Assange este acuzat ca le-ar fi
violat

Acesta se
teme ca incercarile de extradare suedeze ar putea duce la predarea
sa catre Statele Unite ale Americii.

Nu numai
Assange este urmarit de autoritatile SUA cat si serverele pe care
sunt tinute datele Wikileaks, care s-au aflat initial sub
patronajul retailer-ului Amazon.com si ulterior au ajuns
intr-un buncar anti-atomic din Suedia, unde legile statului
suedez ofera mai multa protectie decat in alte
tari.

Julian Assange a
fost arestat in Londra de catre politia metropolitana, pe data
de 7 decembrie 2010 ca rezultat al unei intalniri voluntare cu
politia.

Acestuia i s-a refuzat dreptul de eliberare pe cautiune si va
ramaine in inchisoarea Wandsworth pana pe data de 14 decembrie.

Lipsa lui de domiciliu si stilul sau de viata nomad au fost
citate de catre judecator ca factori in refuzul cautiunii.