Jorge Cao, de la Jorgito la Don Jorge

Nu sufera de modestie cand spune ca este una dintre principalele figuri ale televiziuniii latinoamericane. Și oricat de rau ar fi în rolurile sale, telespectatorii îl respecta neconditionat

Ziariștii din America Latina știu deja ca este foarte greu sa obții un interviu de la Jorge Cao. Ei sunt avertizați de acesta ca nu raspunde decat la întrebari concrete și inteligente, pentru ca nu suporta mediocritatea și este foarte exigent. De aceea, informațiile sunt destul de greu de obținut. Iata ce se știe despre el, chiar cu propriile sale cuvinte:

Despre orașul natal și familie: „M-am nascut în Caibarién, un satuc de pescari izolat din nordul Cubei, unde oamenii vorbeau foarte tare, gesticulau mult și totul se exagera. Înainte de revoluție, aparțineam micii burghezii și traiam într-o casa enorma, alaturi de tatal meu Antonio, un recunoscut medic stomatolog, mama mea Aurelia, care canta ca Libertad Lamarque, și cele doua surori ale mele, niște baiețoase care se cațarau mereu prin toți copacii împreuna cu mine.”

Despre circ: „Fugeam de la școala ca sa merg sa ma joc la circ. Eram atat de îndragostit de aceasta lume, încat odata, cand foloseam copacii de mango și de avocado din gradina pe post de trapez, am cazut pe amaratul de Matraca, porcul meu cel mai iubit. Alta data am intrat într-o cușca de fier cu niște motani gasiți pe strada, ca sa-i dresez. Bineînțeles ca m-au atacat. Traiesc doar printr-un miracol.”

Despre teatru: „Am debutat în teatru cand eram copil și țin minte ca spectatorii au ras pe cinste. Eu ar fi trebuit sa ma limitez doar la fraza: «Scrisoarea și pachetul asta vi le trimite domnul Pepe Rendijilla», dar am început sa improvizez tot felul de fraze cu cel care le primea.”

Despre dragoste: S-a îndragostit la 15 ani, la 19 avea o fetița. A doua nevasta a fost profesoara sa de expresie corporala și mișcare de la Școala de Arte Dramatice din Havana. A treia soție e o columbiana. „Pentru dragostea unei femei am fost în stare sa ma cațar cinci etaje pe zidul unui hotel, ca sa ajung în camera ei. Admir frumusețea unei femei mai presus de orice. Cred ca femeia e partea cea mai frumoasa a Creației Divine.”

Despre fiica sa: „N-am fost un tata obișnuit pentru Marisel. Au crescut-o parinții mei și au facut-o foarte bine. Eu n-aș fi putut s-o fac atat de bine la 20 de ani.”

Despre nepoata și stranepotul sau: „La 61 de ani sunt strabunic: fiica-mea a nascut cand era tinerica, iar nepoata-mea, ca sa pastreze tradiția, a nascut și ea la 19 ani. Stranepotul meu face parte din viața mea acum, deși, cand am auzit ca nepoata mea e însarcinata, nu mi-a cazut prea bine. Dar, cu felul asta de a fi, nepoata mea nu poate sa nege ca e sange din sangele meu.”

Despre prietenie: „Aceasta legatura care se creeaza între doua persoane este, pentru mine, culmea profunditații umane. Îmi place sa-mi invit prietenii acasa și sa le gatesc mancaruri delicioase din țara mea, sa fumam un trabuc bun, sa bem o sticla de rom și sa cantam bolerouri.”

Despre telespectatori: „Oamenii admira mult actorii care le respecta inteligența. Din fericire, eu pot sa ma bucur de aceasta admirație.”

Despre bolero: „Boleroul este o atitudine de viața. Nu e doar o mișcare muzicala, pentru ca, într-un fel, este legat în mod intim de dragoste, de cuplu. E un gangurit pentru auzul celui iubit. Boleroul cubanez este o povestire a culturii amoroase, a femeii în doze mari.”

Despre poezie: „Ma intereseaza profund poezia, pentru ca eu cred ca poeții pot capta sinteza celor mai profunde senzații umane și pentru ca sunt un amant al frumuseții cuvantului.”

„Sunt absolut convins ca voi ramane un copil toata viata.”

Nume complet: Jorge Cao Blanco
Numit: Jorgito (cand era copil) și Don Jorge (în prezent)
Data și locul nașterii: 2 ianuarie 1944, Caibarién, Cuba
O virtute: „Sunt un foarte bun prieten pentru prietenii mei”
Un defect: „Biroul meu e mereu foarte dezordonat”
Un viciu marturisit: „Sunt dependent de munca”
Cea mai fericita zi din viața: „Cand s-a nascut fetița mea”
Cea mai trista zi din viața: „Cand mi-am pierdut amandoi parinții”
E un dezastru: „Cand trebuie sa ma folosesc de tehnologie noua”
Detesta: mediocritatea
Îi este teama de: șerpi

Acasa Magazin