Istorie şi cultură într-un pahar cu vin

La Jidvei, Cristian Tabără a aflat care este drumul pe care-l parcurge o boabă de strugure după ce părăseşte via şi pînă ajunge sub formă de licoare într-o sticlă aşezată pe masă, la o sărbătoare. Procesul este destul de complicat şi în parte secret, căci podgorenii de tradiţie transmit anumite formule doar persoanelor apropiate. În această ediţie, Cristian Tabără va explica telespectatorilor ce legătură există între vin, rafinament, investiţii şi cultură. În povestea sa apar un castel şi chiar o fantomă, căci orice castel adevărat este bîntuit de amintirile strămoşilor care l-au locuit. În acest loc, tradiţia milenară se împacă foarte bine cu cele mai moderne elemente ale civilizaţiei actuale. Astfel, ţăranii îmbrăcaţi în costume populare sosesc la vie cu căruţele, după ce şi-au pregătit cu grijă de acasă “butea” sau “stronfănitorul”. Nu lipsesc nici lăutarii, care să înveselească lucrătorii şi, bineînţeles, vinul din producţiile anilor precedenţi, pentru a cinsti cum se cuvine evenimentul.

Lucrătorii de la Jidvei ştiu să folosească uneltele tradiţionale, dar şi tractorul ultramodern cu GPS, care arată cu precizie unde trebuie plantată via şi care este distanţa dintre rînduri. Persoana responsabilă de tot ceea ce se întîmplă la Jidvei este Claudiu Necşulescu, omul de afaceri care a preluat această afacere şi cel care aduce pe mesele romănilor în jur de 10 milioane de sticle de vin pe an. Acesta este şi noul proprietar al castelului Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă, care a fost, de-a lungul timpului, grădiniţă, închisoare, cantină, carmangerie şi secţie de şampanizare. După cum spun legendele, fantoma contelui Haller, ucis în 1927 de şoferul său, care avea o legătură amoroasă cu contesa, încă mai bîntuie pe holurile lungi ale castelului. Nepotul ultimului grof Haller a vîndut proprietatea cu condiţia conservării sale. Noii proprietari, care doresc introducerea castelului în circuitul turistic, au înţeles că păstrarea tradiţiei şi a specificului locului este marea avere a zonei. De aceea, ei sprijină financiar toate formele de cultură populară – festivaluri, concursul “Strugurele de aur”, cîntece şi costume specifice şi, în general, tot ce se găseşte “prin lada de zestre a bunicilor”.