Istoria subterana a meciului de la Onesti

Ca sa se justifice în fata jucatorilor ca nu le dadea banii, Nicolae Puiu i-a convins cu casetofonul în mîna ca sefii lui Dinamo nu-si respectasera promisiunea

Pe data de 27 noiembrie 1999, Dinamo a jucat la Onesti. Moldovenii îl aveau presedinte pe Nicolae Puiu, cel care reusise în scurt timp de la promovarea în prima divizie sa-si aduca la echipa fotbalisti valorosi, ce puteau pune probleme serioase echipelor de top din România.

„Eram de temut. Mi-aduc aminte ca de multe ori ceream sa jucam pe bune. Simteam ca avem valoare”, a povestit, sub protectia anonimatului, unul dintre jucatorii de atunci. „Dar acel meci cu Dinamo are o istorie aparte. Cu o saptamîna înainte se discutase ca trebuie sa stam capra. Noi eram destul de mici. O data l-am auzit pe nea Puiu strigînd ca nu vrea sa faca asa ceva, dar cu doua zile înainte de joc a venit dupa un antrenament si ne-a spus: si-a iesit din vestiar. I-a fost rusine”, povesteste acelasi fost jucator al lui FC Onesti.

„Am auzit ca l-ar fi sunat Dinu”

Noaptea de dinaintea meciului se pare ca a fost cea mai lunga pentru presedintele Puiu. „Am auzit apoi ca l-ar fi sunat Dinu. Nu se întelesesera la pret, dar spre dimineata au cazut de acord. Era vorba ca vom primi primele dublate, pentru un meci cu Dinamo vorbesc, dar si ceva peste. Asa ni s-a promis. Au batut cu 4-2 si noi am început sa ne gîndim la bani”, îsi continua confesiunea jucatorul.

De atunci, componentii echipei din Onesti în fiecare zi treceau prin biroul presedintelui si-i cereau banii promisi pentru înfrîngerea cu Dinamo. „Ne iubea enorm nea Puiu. Toata ziua era cu noi si ne întreba de ce mai avem nevoie. Altadata si-a adus bani de acasa ca sa ne plateasca, dar dupa meciul cu Dinamo am crezut ca e ceva dubios”.

„Eram în foame”

Zilele treceau si echipa moldoveana nu-si mai primea onorariul promis de cei de la Bucuresti. „Ni se mai întîmplase si cu alte echipe, dar acum era prea de tot. La vreo saptamîna, a venit din nou nea Puiu în vestiar. Tinea într-o mîna o caseta si în cealalta un casetofon. Voia sa ne convinga ca nu minte. Zice: si ne-a pus înregistrarea facuta de el. Atunci, cîtiva dintre noi au exclamat: . Eram în foame si aveam nevoie de bani”, si-a încheiat marturisirea jucatorul.

Se pare ca nici pîna în ziua de astazi meciul de atunci n-a fost platit. Dar nici unul dintre jucatori n-a îndraznit sa mai puna vreodata la îndoiala corectitudinea lui Puiu fata de ei. „A fost un om adevarat. Fata de noi s-a achitat de fiecare data cînd a fost cazul. Si stiti ce ne-a zis cînd a plecat din fotbal? Asta n-o sa uit toata viata mea: „.

Sursa: www.prosport.ro