Isarescu: Sfatuiesc bancherii sa-și caute și alte surse de câștig

Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a ieșit pentru a doua oara public, în mai puțin de doua saptamâni, pentru a avertiza bancile și investitorii care speculeaza pe curs și pe piața monetara ca Banca Naționala va uza de toate instrumentele de care dispune pentru a le încurca socotelile și a nu-i lasa sa câștige din aceste operațiuni.

El spune ca datele problemei s-au schimbat, Banca Centrala are alte obiective acum, iar bancherii trebuie sa priveasca pe termen lung, sa reduca dobânzile la creditele în lei și sa-și extinda operațiunile de creditare pe aceasta moneda, nu sa mizeze ca-n ultimul deceniu numai pe profiturile mari și facile obținute numai din trezorerie.

„Profit din operațiuni de trezorerie o sa mai fie. Trezoreria va ramâne o sursa de câștig, sper, dar nu cu aceeași siguranța, nu fara riscuri și nu cu același nivel de profit. Sfatuiesc, astfel, bancile sa caute și surse mai sigure de profit”, a spus Isarescu într-un interviu acordat Ziarului Financiar și agenției de presa Mediafax.

Banca centrala prin operațiunile sale pe piața valutara și monetara va încerca sa descurajeze tot mai mult intrarile de capital din afara, care au devenit din ce în ce mai mari și care preseaza în sensul aprecierii cursului, afectând exporturile românești.

Saptamâna trecuta BNR a cumparat zilnic euro pentru a ridica cursul. De la 34.000 de lei BNR a reușit sa duca euro la 36.000 de lei. În ciuda faptului ca a cumparat aproape un miliard de euro, BNR nu a reușit sa convinga piața ca 36.000 de lei pentru un euro este un nivel care poate fi susținut. Intrarile de valuta au continuat astfel încât euro a coborât din nou, fiind cotat ieri la 35.142 de lei.

Piețele financiare, în special analiștii externi, cred ca BNR nu va reuși sa ridice euro, întrucât oferta de valuta este mare, iar banca centrala nu poate cumpara la nesfârșit surplusul, pentru ca prețul va deveni tot mai mare.

De aceea, dealerii și bancile straine vând euro și plaseaza fondurile pe piața monetara în lei, sperând sa cumpere euro mai jos mai încolo și sa câștige atât din curs, cât și din dobânda la lei. Ei mizeaza pe faptul ca BNR va fi nevoita sa atraga tot surplusul de lei aflat în exces pe piața rezultat din vânzarile de euro pentru a nu pune în pericol obiectivul de inflație.

Spre deosebire de altadata, saptamâna trecuta, BNR nu a mai atras tot excesul de lichiditate în lei ci numai o treime. Banca centrala a luat depozite la o luna cu o dobânda de 8,25% în lei pe un an, suma atrasa reprezentând echivalentul a aproape un miliard de euro.

Conform estimarilor, pe piața se mai plimba între 600 și un miliard de euro echivalent în lei, bani care încearca sa-și gaseasca un plasament pe piața monetara. Ca atare piața monetara este supralichida, dobânzile pe termen scurt coborând spre 2-4% pe an.

„Observam ca pe piața sunt foarte mulți bani, care nu au nici în clin, nici în mâneca cu economia reala. Sunt fonduri care vin sa speculeze și pleaca imediat. Aceste fonduri sunt o mare sursa de instabilitate financiara. Când simțim ca în spatele unei operațiuni de trezorerie stau capitaluri pe termen scurt și foarte scurt, preocuparea BNR va fi sa nu le valideze câștigurile și sa nu le acomodeze operațiunile”, spune Isarescu.

BNR va încuraja tot mai mult supralichiditatea, pentru a menține dobânzile pe piața monetara la un nivel extrem de scazut astfel încât sa descurajeze intrarile de capital.

„Este adevarat ca BNR favorizeaza acum un exces de lichiditate. Problema trebuie privita și din acomodarea la noile condiții. Este și o chestiune de obișnuința”, spune Isarescu.

Bancile s-au obișnuit ca indiferent de operațiuni – vânzari masive de valuta din partea lor și a clienților lor -, Banca Naționala trebuie sa sterilizeze tot surplusul de lei. Isarescu spune ca bancherii nu ar trebui sa arate cu degetul spre BNR ca nu mai absoarbe toți banii din piața, pentru ca ele sunt vinovate daca au vândut mai multa valuta decât aveau nevoie pentru operațiunile curente.

„Prin reducerea marjei de câștig și o volatilitate mai mare a cursului, nu în sensul în care se așteapta piața, vom încerca sa încetinim aceste intrari de fonduri care au devenit tot mai periculoase”.

În ultimele 12 luni au intrat mai mult de 5 mld. euro, capital pe termen scurt. Supralichiditatea de pe piața monetara aduce bancile în poziția de a reduce dobânzile la resursele atrase în lei de pe piața interna. Acest lucru afecteaza economisirea. „Unele banci vor avea în vedere scaderea dobânzilor pentru depunerile populației. Exista acest risc, dar mizez pe bancile serioase cu gândire strategica și implicate în economie, care au grija de clienții lor și pe partea de creditare, și la depozite, cum ar fi BCR. Eu cred ca președinții acestor banci, care au rețele serioase, vor avea o privire mai echilibrata și îl vor asculta și pe cel care raspunde de creditare, nu numai pe cel care raspunde de trezorerie”, a spus guvernatorul.

Primele patru banci din sistem – BCR, BRD, Raiffeisen și CEC – au peste 80% din depunerile populației, dobânzile practicate de aceste banci fiind permanent în atenția Bancii Naționale. Scaderea dobânzilor de pe piața monetara coroborata cu supralichiditatea plus lipsa unor alternative imediate de plasare a banilor aduce bancile „mai mici” în postura de a reduce dobânzile la resursele atrase de la populație.

„Probabil vom asista la migrarea economisirilor catre bancile cu rețea. Este un fenomen corect pentru ca bancile mici, cu deschidere în afara, au acces la fonduri externe în timp ce bancile autohtone trebuie sa-și protejeze resursele interne”, a spus Isarescu.

„Nu avem nimic împotriva resurselor mai ieftine din exterior, dar daca lasam prea multe fonduri s-ar putea sa-i dezobișnuim pe români sa economiseasca și nu poți anticipa pe ce perioada actualele resurse externe vor ramâne la fel de accesibile.”

Creditarea în lei este una din variantele pe care trebuie sa mizeze bancile pe termen lung atunci când se gândesc la o alternativa de plasare a banilor. Dar problema se pune ca cererea pe segmentul de lei este mai redusa, având în vedere ca bancile practica dobânzi mult mai mari decât la împrumuturile în valuta. Daca la un credit în euro dobânda efectiva ajunge la 14-15% la un credit în lei dobânda efectiva începe de la 18% și poate urca pâna la 30%. În ciuda faptului ca au resurse în exces în lei ritmul de reducere a dobânzilor la creditele în lei este scazut.

„Sigur ca economia nu absoarbe toata aceasta supralichiditate pentru ca proiectele viabile sunt puține. Ele vor deveni viabile atunci când bancherii vor lucra mâna în mâna cu antreprenorii ca sa creeze afaceri. Aceasta schimbare de atitudine va cere însa timp”, a menționat Isarescu.

Banca centrala este pregatita sa introduca noi norme și sa apeleze la toate instrumentele de politica monetara pentru a descuraja creditarea în valuta.

În acest moment, peste 70% din împrumuturile de pe piața au la baza euro și dolar. „Cu excepția exportatorilor și împrumuturilor ipotecare, probabil ca vom restrânge condițiile la creditele în valuta și în, ultima instanța, vom aplica o cota majorata la rezervele minime obligatorii în valuta”, a menționat guvernatorul Mugur Isarescu.

Este puțin probabil ca peste noapte bancile sa reduca dobânzile atât de mult încât creditele în lei sa devina o alternativa reala la cele în valuta. Acest proces este de durata pentru ca depinde de capacitatea bancherilor de a gasi noi clienți și noi canale de distribuție a fondurilor. Întrebarea se pune ce se va întâmpla cu acești lei care se plimba prin piața, care nu-și gasesc un plasament și care se pot transforma imediat în inflație.

„Vreau sa subliniez ca acest exces de lichiditate în lei este relativ și el provine în principal din vânzarile masive de valuta ale unor banci și ale clienților lor. În consecința mi se pare firesc și de bun-simț ca o parte din acest exces sa se duca înapoi de unde a venit: în cumparari de valuta, adica mai corect spus în rascumpararile de valuta. Aceasta judecata raționala, în mod surprinzator, nu apare pe lista bancherilor și analiștilor atunci când discuta despre ce se întâmpla cu aceasta lichiditate”, spune Isarescu.

O data cu schimbarea politicii, BNR spune ca toate operațiunile vor avea în vedere atingerea obiectivelor de inflație.

„Este un moment de turnura în activitatea bancilor și a viitorului sistemului. Vreau sa avertizez înca o data ca profituri mari cu eforturi mici nu se vor mai vedea”, a conchis guvernatorul.

Urmatoarele luni vor arata daca toate avertizarile guvernatorului vor fi luate în serios de catre piața și daca BNR va reuși sa faca fața intrarilor mari de valuta care speculeaza pe curs și pe dobânda.

Cristian Hostiuc
Ziarul Financiar