Isarescu: Atenție mare la creditul în valuta
Inflația este sub control, existând șanse chiar ca aceasta sa fie mai mica decât 9% – așa cum se dorea, exporturile au înregistrat o creștere sensibila în februarie, economisirea a revenit pe un trend ascendent, iar la rezervele valutare s-a recuperat tot ce s-a pierdut în ultima parte a anului trecut. Singura problema care a parut totuși ca-i tulbura ușor mulțumirea guvernatorului BNR a venit din direcția expansiunii, în primele doua luni ale anului, a creditului în valuta.
„Atenție mare la creditul în valuta. Dupa primele doua luni componenta în valuta a creditului neguvernamental a devansat-o pe cea în lei. Costul mai scazut al creditului în valuta, determinat de piața externa, coroborat cu scumpirea celui în lei pe care noi am indus-o prin creșterea dobânzilor, ne face sa ne așteptam la un apetit mai mare pentru valuta la creditare. Noi credem ca bancile nu-și sfatuiesc clienții sa apeleze la finanțarea în valuta. Ar fi un sfat rau. Exista multa incertitudine pe piețele externe, nimeni nu știe unde se va duce raportul euro/dolar.
Ceea ce nu le spun bancile clienților le spunem noi. Sunt doua certitudini: dobânzile la creditele în lei vor scadea în mod cert, iar cele la euro și dolar vor crește. Bancile nu trebuie sa-și sfatuiasca clienții sa ia credite în valuta plecând de la date din spate „, a încercat sa traga un semnal de alarma Isarescu.
Daca pe segmentul creditarii îngrijorarea ar putea veni din direcția unei expansiuni mult prea mari pe valuta, o relaxare vine însa din direcția economisirii în banci care în primele doua luni ale anului a crescut cu 2,8%. Moneda preferata este în acest caz leul. „Românii au descoperit ca este mai rentabil sa-ți plasezi banii în lei. Dobânzile la banci au crescut cu 1-3 puncte procentuale, inflația scade, dobânzile la depozitele în valuta sunt mici. Toate astea au facut leul mai atractiv. Este un bun câștigat care însa trebuie și menținut. Nu am mai avut asemenea rate de creștere a economiilor din banci din 2002”, a mai spus guvernatorul BNR.
Tot la capitolul evoluții pozitive au fost trecute și revigorarea exporturilor în luna februarie, dar și datele preliminare care arata o majorare a intrarilor de valuta de la românii care lucreaza în strainatate.
Potrivit oficialului BNR, daca în al doilea trimestru se va înregistra o „supraperformanța” la nivelul inflației, ar putea exista premise pentru scaderea acestui indicator sub ținta de 9% propusa pentru acest an. Rata inflației din primele doua luni s-a situat la 1,7%, sub previziunile bancii centrale. Isarescu a afirmat ca și pentru luna martie exista semnale ca prețurile de consum ale populației vor avansa într-un ritm inferior celui estimat de BNR.
Totodata, Isarescu a evidențiat contribuția Executivului la elimitarea deficitului de cont curent de anul trecut sub nivelul de 6% din PIB. Guvernatorul BNR considera ca reacția prompta și proactiva a autoritaților a permis evitarea unor derapaje mai ample ale balanței externe și inflației.
„Toamna anului 2003 și începutul acestui an arata o bucla, o anumita deviere a indicatorilor macroeconomici, specifica anilor pre-electorali și electorali”, mai spuse Isarescu.
La nivelul prețurilor de consum, derapajul a fost cauzat, în principal de majorarea salariului minim pe economie.
Tot în acest context oficialul bancii centrale a ținut sa precizeze ca modificarea statutului BNR va permite instituției sa-și direcționeze politicile exclusiv pe combaterea inflației, iar celelalte autoritați ale statului trebuie sa adopte masuri pentru echilibrarea balanței externe și sa respecte calendarul de reforme.
„Mare atenție la balanța comerciala! Atunci când legea îmbunatațita a BNR va fi adoptata, în vara – toamna, nu ne mai ocupam de balanța, ci numai de inflație. Raspund, astfel, la dorința unora de a utiliza cursul pentru a corecta dezechilibrele externe”, a spus Isarescu. El considera necesara adoptarea unei politici vamale „adevarate”, care sa stimuleze exporturile și sa descurajeze importurile.
„Nu e adevarat ca avem mâinile legate, poate la nivelul taxelor. Putem sa începem prin a opri la frontiera lucrurile infecte, de tipul second-hand”, a exemplificat oficialul bancii centrale.
Guvernatorul BNR a aratat ca, deși nu este un adept al „gradualismului”, banca centrala a decis ca dezinflația sa fie un proces treptat, pentru a permite realizarea reformelor structurale.
„Scaderea treptata a inflației ofera un fel de ragaz pentru privatizari și oprirea pierderilor. Daca acest gradualism nu îi stimuleaza pe cei responsabili sa intre sa rezolve problemele din anumite unitați și sa le închida pe cele care nu mai pot fi redresate, poate ca vom apasa mai tare pe pedala de dezinflație”, a avertizat Isarescu.
El a mai amintit ca rezervele valutare au reintrat pe un trend evident ascendent, recuperându-se tot „ceea ce s-a pierdut în toamna anului trecut și pâna la jumatatea lui ianuarie 2004″ pentru a menține cursul de schimb în limite normale”.
El a mai spus ca liberalizarea depozitelor în lei pentru cetațenii straini va fi adoptata de BNR cel mai devreme în 2005, întrucât deschiderea pieței ar atrage în România fonduri speculative estimate la șase miliarde de dolari.
Guvernatorul promite dealerilor ca vor câștiga banii greu
„Am tot vazut ca dealerii afirma ca banca centrala și-a schimbat strategia, ca nu prea înțeleg politica de curs, ca exista incertitudine. Vreau sa le transmit însa ca este normal sa ne schimbam strategia și nu trebuie sa știe nimeni în ce sens pentru ca altminteri ar avea câștiguri garantate. Trebuie sa munceasca pentru bani(n.r- dealerii).
Au salarii bune, va spun eu….Este o treaba grea sa faci dealing, dar tot ceea ce se întâmpla acum este în interesul lor. Trebuie sa se caleasca, sa învețe bine ce au de facut. Ceea ce susținem, și asta am spus înca de acum doi ani, este variabilitatea. Ar fi prea frumos sa se știe ca banca centrala va face astazi o depreciere de 10 lei și din asta sa se câștige fara prea multa bataie de cap. Vreau sa atrag atenția însa asupra unui lucru: suma câștigurilor de pe piața valutara trebuie sa fie egala cu suma pierderilor iar noi (n.r.-banca centrala) nu vrem sa fim pe poziția de perdanți….Le promit dealerilor ca nici nu le vom spune vreodata ce vom face”.
Ca ce va fi este incert este sigur. Ceea ce este cert însa este ce s-a întâmplat pâna acum. Potrivit guvernatorului, banca centrala a devenit de la jumatatea lunii februarie cumparator net de valuta.”De la începutul lunii martie am cumparat peste 300 milioane de euro de pe piața interbancara. Am reușit astfel sa recuperam la rezerva tot ce am pierdut în perioada noiembrie 2003-ianuarie 2004″, a afirmat Isarescu.
Rezervele valutare erau la sfârșitul saptamânii trecute aproape de 6,6 miliarde de euro. Banca centrala a fost prezenta în ultima luna aproape zilnic pe piața interbancara și a încercat prin oferirea de cotații peste cele afișate de banci sa diminueze întarirea leului fața de moneda europeana.
CEC nu mai poate beneficia pentru mult timp de garanția totala a statului
Ordonanța de Guvern privind abilitarea CEC de a finanța cu 6.500 de miliarde lei proiecte ale ANL și Companiei Naționale de Investiții este reanalizata și ar putea suferi modificari în perioada imediat urmatoare.
„S-a creat o harmalaie pe care n-o agreem și nu vom interveni în discuțiile pe marginea problemei CEC, care a devenit o dezbatere mai mult politica. Raspunsul meu va fi exclusiv tehnic”, a afirmat ieri Mugur Isarescu întrebat cum apreciaza masura adoptata de Executiv. Oficialul BNR a adaugat ca, potrivit informațiilor pe care le deține, în prezent se lucreaza la o noua forma a actului normativ.
În același timp, el a menționat ca opțiunea de a permite CEC sa depașeasca limita de 20% impusa pentru creditarea unui singur client este compensata de prevederile articolului 5 din ordonanța Guvernului, prin care se stabilește ca sumele pentru rambursarea creditelor vor fi incluse în bugetele celor doua companii. În opinia guvernatorului, aceasta prevedere poate fi asimilata parțial cu o garanție de stat.
Isarescu a aratat ca statutul CEC, care prevede garantarea totala de catre stat a depozitelor, inducea deja o concurența neloiala în sistemul bancar. Guvernatorul BNR a raspuns, astfel, criticilor aduse actului normativ de catre bancheri, care considera ca mediul concurențial este viciat prin favorizarea CEC.
„Am înțeles ca, în toamna, bancile nu s-au aratat interesate de un astfel de proiect, dar acum exista instituții care și-au anunțat intenția de a finanța ANL. La acest punct se poate reveni foarte ușor și sa fie aduse unele modificari”, a adaugat Isarescu.
Executivul a aprobat, în urma cu doua saptamâni, o ordonanța de urgența prin care abiliteaza CEC sa acorde ANL și CNI un credit de cel mult 6.500 mld.lei.
În același context Isarescu s-a pronunțat ieri pentru privatizarea CEC considerând ca instituția nu mai poate beneficia pentru mult timp de garanția totala a statului.
În opinia oficialului BNR, statutul de banca de stat a adus CEC într-o poziție financiara mult mai puțin performanta decât la începutul anilor ’90.
„Când am venit la conducerea BNR, CEC avea peste 90% din economiile populației, iar în prezent mai deține abia 7% din aceste depozite”, a aratat guvernatorul BNR. El spune ca instituția a pierdut cota de piața, a ramas neinformatizata și lucreaza cu un numar foarte mare de salariați.
Ionela Nuța
Ziarul Financiar